Citește pagina 372 a Coranului

قَالَ وَمَا عِلْمِى بِمَا كَانُوا۟ يَعْمَلُونَ ﴿١١٢﴾

El spuse: “Nu am ştiinţă de ceea ce fac ei,

إِنْ حِسَابُهُمْ إِلَّا عَلَىٰ رَبِّى ۖ لَوْ تَشْعُرُونَ ﴿١١٣﴾

numai Domnul meu îi poate judeca. O, dacă v-aţi da seama!

وَمَآ أَنَا۠ بِطَارِدِ ٱلْمُؤْمِنِينَ ﴿١١٤﴾

Eu nu-i alung pe credincioşi,

إِنْ أَنَا۠ إِلَّا نَذِيرٌۭ مُّبِينٌۭ ﴿١١٥﴾

căci eu nu sunt decât un predicator cu vorbă limpede.”

قَالُوا۟ لَئِن لَّمْ تَنتَهِ يَـٰنُوحُ لَتَكُونَنَّ مِنَ ٱلْمَرْجُومِينَ ﴿١١٦﴾

Ei spuseră: “Dacă nu încetezi, o, Noe, vei fi omorât cu pietre!”

قَالَ رَبِّ إِنَّ قَوْمِى كَذَّبُونِ ﴿١١٧﴾

El spuse: “Domnul meu! Poporul meu m-a socotit mincinos.

فَٱفْتَحْ بَيْنِى وَبَيْنَهُمْ فَتْحًۭا وَنَجِّنِى وَمَن مَّعِىَ مِنَ ٱلْمُؤْمِنِينَ ﴿١١٨﴾

Judecă între mine şi ei. Mântuieşte-mă pe mine şi pe credincioşii ce sunt cu mine.”

فَأَنجَيْنَـٰهُ وَمَن مَّعَهُۥ فِى ٱلْفُلْكِ ٱلْمَشْحُونِ ﴿١١٩﴾

Noi l-am mântuit pe el şi pe cei care erau cu el pe arca încărcată,

ثُمَّ أَغْرَقْنَا بَعْدُ ٱلْبَاقِينَ ﴿١٢٠﴾

şi i-am înecat apoi pe cei rămaşi.

إِنَّ فِى ذَٰلِكَ لَـَٔايَةًۭ ۖ وَمَا كَانَ أَكْثَرُهُم مُّؤْمِنِينَ ﴿١٢١﴾

Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.

وَإِنَّ رَبَّكَ لَهُوَ ٱلْعَزِيزُ ٱلرَّحِيمُ ﴿١٢٢﴾

Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.

كَذَّبَتْ عَادٌ ٱلْمُرْسَلِينَ ﴿١٢٣﴾

Adiţii i-au socotit pe trimişi mincinoşi,

إِذْ قَالَ لَهُمْ أَخُوهُمْ هُودٌ أَلَا تَتَّقُونَ ﴿١٢٤﴾

când Hud, fratele lor le spuse: “Nu vă temeţi, oare?”

إِنِّى لَكُمْ رَسُولٌ أَمِينٌۭ ﴿١٢٥﴾

Eu vouă vă sunt trimis vrednic de încredere.

فَٱتَّقُوا۟ ٱللَّهَ وَأَطِيعُونِ ﴿١٢٦﴾

Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare.

وَمَآ أَسْـَٔلُكُمْ عَلَيْهِ مِنْ أَجْرٍ ۖ إِنْ أَجْرِىَ إِلَّا عَلَىٰ رَبِّ ٱلْعَـٰلَمِينَ ﴿١٢٧﴾

Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor.

أَتَبْنُونَ بِكُلِّ رِيعٍ ءَايَةًۭ تَعْبَثُونَ ﴿١٢٨﴾

Veţi zidi pe fiece înălţime un semn ca să vă jucaţi?

وَتَتَّخِذُونَ مَصَانِعَ لَعَلَّكُمْ تَخْلُدُونَ ﴿١٢٩﴾

Vă veţi face întărituri ca şi cum aţi veşnici?

وَإِذَا بَطَشْتُم بَطَشْتُمْ جَبَّارِينَ ﴿١٣٠﴾

Când loviţi, loviţi ca nişte despoţi?

فَٱتَّقُوا۟ ٱللَّهَ وَأَطِيعُونِ ﴿١٣١﴾

Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare.

وَٱتَّقُوا۟ ٱلَّذِىٓ أَمَدَّكُم بِمَا تَعْلَمُونَ ﴿١٣٢﴾

Temeţi-vă de Cel ce v-a dăruit ceea ce ştiţi,

أَمَدَّكُم بِأَنْعَـٰمٍۢ وَبَنِينَ ﴿١٣٣﴾

de Cel ce v-a dăruit dobitoace şi copii,

وَجَنَّـٰتٍۢ وَعُيُونٍ ﴿١٣٤﴾

grădini şi izvoare.

إِنِّىٓ أَخَافُ عَلَيْكُمْ عَذَابَ يَوْمٍ عَظِيمٍۢ ﴿١٣٥﴾

Eu mă tem pentru voi de osânda unei Zile mari.”

قَالُوا۟ سَوَآءٌ عَلَيْنَآ أَوَعَظْتَ أَمْ لَمْ تَكُن مِّنَ ٱلْوَٰعِظِينَ ﴿١٣٦﴾

“Deopotrivă ne este dacă ne ţii predici ori dacă nu ne ţii!