Ruku 426 este extras din sura Az-Zukhruf (versetele 26–35). Conține 10 versete și aparține Juz 25.
Actualizat la 05 august 2026 la 16h34
Citeste pagina completa : Citește Ruku 426 din Coran →
وَإِذْ قَالَ إِبْرَٰهِيمُ لِأَبِيهِ وَقَوْمِهِۦٓ إِنَّنِى بَرَآءٌۭ مِّمَّا تَعْبُدُونَ ﴿٢٦﴾
Abraham spuse tatălui său şi poporului său: “Eu mă lepăd de cei cărora voi vă închinaţi,
إِلَّا ٱلَّذِى فَطَرَنِى فَإِنَّهُۥ سَيَهْدِينِ ﴿٢٧﴾
însă nu de Cel ce m-a creat, căci El mă va călăuzi.”
وَجَعَلَهَا كَلِمَةًۢ بَاقِيَةًۭ فِى عَقِبِهِۦ لَعَلَّهُمْ يَرْجِعُونَ ﴿٢٨﴾
El a rostit un cuvânt care să rămână la urmaşii săi. Poate se vor întoarce!
بَلْ مَتَّعْتُ هَـٰٓؤُلَآءِ وَءَابَآءَهُمْ حَتَّىٰ جَآءَهُمُ ٱلْحَقُّ وَرَسُولٌۭ مُّبِينٌۭ ﴿٢٩﴾
Eu le-am dăruit bucurii, lor şi taţilor lor, până ce au venit la ei Adevărul şi un trimis cu vorba limpede.
وَلَمَّا جَآءَهُمُ ٱلْحَقُّ قَالُوا۟ هَـٰذَا سِحْرٌۭ وَإِنَّا بِهِۦ كَـٰفِرُونَ ﴿٣٠﴾
Când Adevărul le-a venit, ei spuseră: “Este o vrajă! Nu credem în ea!”
وَقَالُوا۟ لَوْلَا نُزِّلَ هَـٰذَا ٱلْقُرْءَانُ عَلَىٰ رَجُلٍۢ مِّنَ ٱلْقَرْيَتَيْنِ عَظِيمٍ ﴿٣١﴾
Ei vor mai spune: “Dacă acest Coran ar fi fost pogorât asupra unui mare bărbat din cele două cetăţi!...”
أَهُمْ يَقْسِمُونَ رَحْمَتَ رَبِّكَ ۚ نَحْنُ قَسَمْنَا بَيْنَهُم مَّعِيشَتَهُمْ فِى ٱلْحَيَوٰةِ ٱلدُّنْيَا ۚ وَرَفَعْنَا بَعْضَهُمْ فَوْقَ بَعْضٍۢ دَرَجَـٰتٍۢ لِّيَتَّخِذَ بَعْضُهُم بَعْضًۭا سُخْرِيًّۭا ۗ وَرَحْمَتُ رَبِّكَ خَيْرٌۭ مِّمَّا يَجْمَعُونَ ﴿٣٢﴾
Oare ei sunt cei care împart milostivenia Domnului tău? Noi le-am împărţit traiul în Viaţa de Acum. Noi i-am ridicat pe unii deasupra celorlalţi cu câteva trepte ca unii să-i supună pe ceilalţi. Milostivenia Domnului tău este mai bună decât ceea ce ei adună.
وَلَوْلَآ أَن يَكُونَ ٱلنَّاسُ أُمَّةًۭ وَٰحِدَةًۭ لَّجَعَلْنَا لِمَن يَكْفُرُ بِٱلرَّحْمَـٰنِ لِبُيُوتِهِمْ سُقُفًۭا مِّن فِضَّةٍۢ وَمَعَارِجَ عَلَيْهَا يَظْهَرُونَ ﴿٣٣﴾
Dacă oamenii nu ar fi să fie o singură adunare, Noi le-am fi făcut celor care Îl tăgăduiesc pe Milostivul case cu terase de argint şi cu scări pe care să urce.
وَلِبُيُوتِهِمْ أَبْوَٰبًۭا وَسُرُرًا عَلَيْهَا يَتَّكِـُٔونَ ﴿٣٤﴾
Le-am fi făcut casele cu uşi şi paturi pe care să se întindă
وَزُخْرُفًۭا ۚ وَإِن كُلُّ ذَٰلِكَ لَمَّا مَتَـٰعُ ٱلْحَيَوٰةِ ٱلدُّنْيَا ۚ وَٱلْـَٔاخِرَةُ عِندَ رَبِّكَ لِلْمُتَّقِينَ ﴿٣٥﴾
şi cu podoabe. Toate acestea nu sunt însă decât bucurii vremelnice în Viaţa de Acum, iar Viaţa de Apoi, la Domnul tău, este a celor temători.