„Nu este drept ca un musulman care are ceva ce dorește să lase prin testament să treacă tr…

Islam > Hadith > Jurisprudenta interactiunilor > „Nu este drept ca un musulman care are ceva ce dorește să lase prin testament să treacă tr…

Hadith transmis de Narat de Bukhari și Muslim

Sahih (hadis autentic)

Textul hadithului: „Nu este drept ca un musulman care are ceva ce dorește…

Explicarea hadithului: „Nu este drept ca un musulman care are ceva ce dorește…

Învățămintele: „Nu este drept ca un musulman care are ceva ce dorește…

• Legalitatea testamentului și îndemnul de a-l întocmi din timp, pentru a-l clarifica, a împlini porunca religioasă cu privire la el, a fi pregătit pentru moarte și a reflecta asupra conținutului și destinației lui, înainte ca ceva să-l împiedice să o facă.
• Testamentul (Uasiyyah) înseamnă o dispoziție lăsată înainte de moarte. El reprezintă faptul că o persoană încredințează, după moartea sa, cuiva o sarcină: fie administrarea unei părți din averea sa, fie grija față de copiii săi minori, fie îndeplinirea oricărui alt act asupra căruia are autoritate și drept de decizie după moarte.
• Testamentul este de trei feluri: (1) Recomandat (mustahabb) – este testamentul prin care o persoană lasă o parte din averea sa pentru o cauză bună, caritabilă, astfel încât să primească răsplată după moarte. (2) Obligatoriu (uajib) – este testamentul care include drepturile pe care persoana le datorează: fie drepturi față de Allah, cum ar fi zakat neplătit, ispășiri (kaffarah) și altele stabilite prin legea islamică; fie drepturi față de alți oameni, cum ar fi datoriile sau restituirea unor bunuri încredințate (amanet). (3) Interzis (haram) – este testamentul prin care persoana lasă mai mult de o treime din avere (pentru cei care nu sunt moștenitori) sau face testament în favoarea unui moștenitor, ceea ce nu este permis, decât dacă ceilalți moștenitori sunt de acord.
• Meritul lui Ibn Omar (Allah să fie mulțumit de el și de tatăl său) constă în graba sa de a face fapte bune și în supunerea sa exemplară față de Legea divină înțeleaptă (Șar‘ul Hakim).
• Ibn Daqiq al-‘Id a spus: Permisiunea de a amâna două sau trei nopți este pentru a înlătura dificultatea și greutatea (asupra omului).
• Lucrurile importante trebuie consemnate în scris, deoarece scrierea este mai sigură și protejează mai bine drepturile.

Categorii : Jurisprudența interacțiunilor · Moștenirea testamentală · Jurisprudența și bazele acesteia