„Cel care a părăsit supunerea și conformarea (față de conducătorul de drept) și s-a izolat…

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) evidențiază faptul că acela care iese de sub supunerea față de conducătorul său de drept și se detașează de comunitatea islamică reunită sub acordarea respectului și supunerii față de conducător și a murit în această situație, în segregare și disobediență, el a murit în situația oamenilor din Jahilyya, care nu se supuneau conducătorului lor și nici nu se afiliau unei comunități unitare, ci dimpotrivă, erau segregați în grupuri și triburi care luptau unii împotriva altora.

De asemenea, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a înștiințat că acela care luptă sub un steag și pentru o cauză în care nu deosebește ceea ce este drept de ceea ce este nedrept, mâniindu-se doar cu scopul de a fi părtinitor poporului sau tribului său, ci nu pentru susținerea religiei și a adevărului, și luptă pentru fanatism fără a avea o înțelegere dreaptă și fără a deține știința; dacă el a fost ucis în această situație, uciderea sa este ca și cum ar fi fost ucis în perioada de Jahilyya, adică în ignoranță.

Și că acela care s-a revoltat împotriva Națiunii Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa), lovind pe cel drept și pe cel nelegiuit dintre aceștia, fără a îi păsa de cele cărora le dă curs și fără a se teme de pedeapsa atrasă asupra sa prin uciderea celor dreptcredincioși dintre ei, și nici nu respectă legămintele încheiate cu unii dintre necredincioși și nici cu cei ce dețin autoritatea, ci le încalcă cu bună știință, comite un păcat major pentru care merită să fie avertizat cu cea mai cruntă pedeapsă.