Citește pagina 272 a Coranului

وَمَآ أَرْسَلْنَا مِن قَبْلِكَ إِلَّا رِجَالًۭا نُّوحِىٓ إِلَيْهِمْ ۚ فَسْـَٔلُوٓا۟ أَهْلَ ٱلذِّكْرِ إِن كُنتُمْ لَا تَعْلَمُونَ ﴿٤٣﴾

Pe câţi bărbaţi, cărora le-am făcut dezvăluirea, i-am trimis înaintea ta! Dacă voi nu ştiţi, întrebaţi-i, atunci, pe oamenii Amintirii.

بِٱلْبَيِّنَـٰتِ وَٱلزُّبُرِ ۗ وَأَنزَلْنَآ إِلَيْكَ ٱلذِّكْرَ لِتُبَيِّنَ لِلنَّاسِ مَا نُزِّلَ إِلَيْهِمْ وَلَعَلَّهُمْ يَتَفَكَّرُونَ ﴿٤٤﴾

Noi i-am trimis cu dovezi vădite şi cu Psalmi. Noi am pogorât asupra ta amintirea ca tu să spui desluşit oamenilor ceea ce le-a fost pogorât. Poate vor chibzui!

أَفَأَمِنَ ٱلَّذِينَ مَكَرُوا۟ ٱلسَّيِّـَٔاتِ أَن يَخْسِفَ ٱللَّهُ بِهِمُ ٱلْأَرْضَ أَوْ يَأْتِيَهُمُ ٱلْعَذَابُ مِنْ حَيْثُ لَا يَشْعُرُونَ ﴿٤٥﴾

Cei care au urzit rele sunt siguri că Dumnezeu nu-i va scufunda în pământ ori că osânda nu le va veni de unde nici nu se aşteaptă,

أَوْ يَأْخُذَهُمْ فِى تَقَلُّبِهِمْ فَمَا هُم بِمُعْجِزِينَ ﴿٤٦﴾

ori că nu-i va lovi în toiul muncii fără putinţă de scăpare,

أَوْ يَأْخُذَهُمْ عَلَىٰ تَخَوُّفٍۢ فَإِنَّ رَبَّكُمْ لَرَءُوفٌۭ رَّحِيمٌ ﴿٤٧﴾

ori că nu îi va lovi sub stăpânirea groazei? Domnul vostru este Bun, Milostiv!

أَوَلَمْ يَرَوْا۟ إِلَىٰ مَا خَلَقَ ٱللَّهُ مِن شَىْءٍۢ يَتَفَيَّؤُا۟ ظِلَـٰلُهُۥ عَنِ ٱلْيَمِينِ وَٱلشَّمَآئِلِ سُجَّدًۭا لِّلَّهِ وَهُمْ دَٰخِرُونَ ﴿٤٨﴾

Ei nu văd că umbra fiecărui lucru pe care Dumnezeu l-a creat se întinde spre dreapta ori spre stânga, prosternându-se înaintea lui Dumnezeu cu smerenie?

وَلِلَّهِ يَسْجُدُ مَا فِى ٱلسَّمَـٰوَٰتِ وَمَا فِى ٱلْأَرْضِ مِن دَآبَّةٍۢ وَٱلْمَلَـٰٓئِكَةُ وَهُمْ لَا يَسْتَكْبِرُونَ ﴿٤٩﴾

Orice vietate din ceruri şi de pe pământ se prosternează înaintea lui Dumnezeu, chiar şi îngerii care nu sunt îngâmfaţi.

يَخَافُونَ رَبَّهُم مِّن فَوْقِهِمْ وَيَفْعَلُونَ مَا يُؤْمَرُونَ ۩ ﴿٥٠﴾

Ei se tem de Domnul lor care este deasupra lor şi fac ceea ce li se porunceşte.

۞ وَقَالَ ٱللَّهُ لَا تَتَّخِذُوٓا۟ إِلَـٰهَيْنِ ٱثْنَيْنِ ۖ إِنَّمَا هُوَ إِلَـٰهٌۭ وَٰحِدٌۭ ۖ فَإِيَّـٰىَ فَٱرْهَبُونِ ﴿٥١﴾

Dumnezeu spune: “Să nu vă luaţi doi dumnezei!” Nu este, într-adevăr, decât Dumnezeu, Unul. “Temeţi-vă de Mine!”

وَلَهُۥ مَا فِى ٱلسَّمَـٰوَٰتِ وَٱلْأَرْضِ وَلَهُ ٱلدِّينُ وَاصِبًا ۚ أَفَغَيْرَ ٱللَّهِ تَتَّقُونَ ﴿٥٢﴾

Ale Lui sunt cele din ceruri şi de pe pământ. A Lui este legea cea veşnică. Vă temeţi de altcineva în afară de Dumnezeu?

وَمَا بِكُم مِّن نِّعْمَةٍۢ فَمِنَ ٱللَّهِ ۖ ثُمَّ إِذَا مَسَّكُمُ ٱلضُّرُّ فَإِلَيْهِ تَجْـَٔرُونَ ﴿٥٣﴾

Oricare ar fi bunul pe care-l stăpâniţi, el de la Dumnezeu v-a venit. Când nenorocirea vă loveşte, lui Dumnezeu îi cereţi ocrotire,

ثُمَّ إِذَا كَشَفَ ٱلضُّرَّ عَنكُمْ إِذَا فَرِيقٌۭ مِّنكُم بِرَبِّهِمْ يُشْرِكُونَ ﴿٥٤﴾

apoi când îndepărtează nenorocirea de la voi, unii dintre voi îi alătură pe alţii Domnului lor,