Citește pagina 569 a Coranului

يُبَصَّرُونَهُمْ ۚ يَوَدُّ ٱلْمُجْرِمُ لَوْ يَفْتَدِى مِنْ عَذَابِ يَوْمِئِذٍۭ بِبَنِيهِ ﴿١١﴾

chiar de le va fi dat să se vadă. Nelegiuitul ar dori în Ziua aceea să-şi ispăşească osânda prin fiii săi,

وَصَـٰحِبَتِهِۦ وَأَخِيهِ ﴿١٢﴾

prin soţia sa, prin fratele său,

وَفَصِيلَتِهِ ٱلَّتِى تُـْٔوِيهِ ﴿١٣﴾

prin obştea sa care-l adăpostea

وَمَن فِى ٱلْأَرْضِ جَمِيعًۭا ثُمَّ يُنجِيهِ ﴿١٤﴾

şi prin toţi de pe pământ, numai ca el să scape.

كَلَّآ ۖ إِنَّهَا لَظَىٰ ﴿١٥﴾

Iată însă văpaia,

نَزَّاعَةًۭ لِّلشَّوَىٰ ﴿١٦﴾

jupuitoare de ţeste,

تَدْعُوا۟ مَنْ أَدْبَرَ وَتَوَلَّىٰ ﴿١٧﴾

chemându-i pe cei care au dat înapoi şi au întors spatele,

وَجَمَعَ فَأَوْعَىٰٓ ﴿١٨﴾

pe cei care au strâns şi au grămădit.

۞ إِنَّ ٱلْإِنسَـٰنَ خُلِقَ هَلُوعًا ﴿١٩﴾

Omul a fost creat nestatornic:

إِذَا مَسَّهُ ٱلشَّرُّ جَزُوعًۭا ﴿٢٠﴾

când îl atinge răul, este neliniştit;

وَإِذَا مَسَّهُ ٱلْخَيْرُ مَنُوعًا ﴿٢١﴾

când îl atinge binele, este zgârcit

إِلَّا ٱلْمُصَلِّينَ ﴿٢٢﴾

afară de cei rugători,

ٱلَّذِينَ هُمْ عَلَىٰ صَلَاتِهِمْ دَآئِمُونَ ﴿٢٣﴾

de cei care în rugăciune sunt stăruitori

وَٱلَّذِينَ فِىٓ أَمْوَٰلِهِمْ حَقٌّۭ مَّعْلُومٌۭ ﴿٢٤﴾

şi de cei din ale căror averi au parte

لِّلسَّآئِلِ وَٱلْمَحْرُومِ ﴿٢٥﴾

creşetorul şi lipsitul,

وَٱلَّذِينَ يُصَدِّقُونَ بِيَوْمِ ٱلدِّينِ ﴿٢٦﴾

afară de cei care socot adevărată Ziua Judecăţii

وَٱلَّذِينَ هُم مِّنْ عَذَابِ رَبِّهِم مُّشْفِقُونَ ﴿٢٧﴾

şi se tem de osânda Domnului lor

إِنَّ عَذَابَ رَبِّهِمْ غَيْرُ مَأْمُونٍۢ ﴿٢٨﴾

— osânda Domnului lor este fără scăpare,

وَٱلَّذِينَ هُمْ لِفُرُوجِهِمْ حَـٰفِظُونَ ﴿٢٩﴾

de cei care îşi păzesc cele ruşinoase

إِلَّا عَلَىٰٓ أَزْوَٰجِهِمْ أَوْ مَا مَلَكَتْ أَيْمَـٰنُهُمْ فَإِنَّهُمْ غَيْرُ مَلُومِينَ ﴿٣٠﴾

şi intră numai la soţiile lor ori la roabele lor şi n-au de ce să fie dojeniţi,

فَمَنِ ٱبْتَغَىٰ وَرَآءَ ذَٰلِكَ فَأُو۟لَـٰٓئِكَ هُمُ ٱلْعَادُونَ ﴿٣١﴾

pe când cei care poftesc dincolo de aceasta sunt călcători de lege,

وَٱلَّذِينَ هُمْ لِأَمَـٰنَـٰتِهِمْ وَعَهْدِهِمْ رَٰعُونَ ﴿٣٢﴾

afară de cei care păzesc cele încredinţate lor, precum şi legămintele lor;

وَٱلَّذِينَ هُم بِشَهَـٰدَٰتِهِمْ قَآئِمُونَ ﴿٣٣﴾

de cei care sunt drepţi în mărturia lor,

وَٱلَّذِينَ هُمْ عَلَىٰ صَلَاتِهِمْ يُحَافِظُونَ ﴿٣٤﴾

de cei care se îngrijesc de rugăciunile lor.

أُو۟لَـٰٓئِكَ فِى جَنَّـٰتٍۢ مُّكْرَمُونَ ﴿٣٥﴾

Aceştia vor fi cei cinstiţi în Grădini!

فَمَالِ ٱلَّذِينَ كَفَرُوا۟ قِبَلَكَ مُهْطِعِينَ ﴿٣٦﴾

De ce tăgăduitorii se grăbesc către tine,

عَنِ ٱلْيَمِينِ وَعَنِ ٱلشِّمَالِ عِزِينَ ﴿٣٧﴾

venind în cete din dreapta şi din stânga?

أَيَطْمَعُ كُلُّ ٱمْرِئٍۢ مِّنْهُمْ أَن يُدْخَلَ جَنَّةَ نَعِيمٍۢ ﴿٣٨﴾

Fiece ins dintre ei ar dori să intre într-o Grădină a Plăcerii!

كَلَّآ ۖ إِنَّا خَلَقْنَـٰهُم مِّمَّا يَعْلَمُونَ ﴿٣٩﴾

Ba nu! Noi i-am creat din ceea ce ştiu.