Eternicul

Numele „Eternicul” înseamnă: Cel a cărui existență nu cunoaște nici trecerea, nici sfârșitul. Ea afirmă o perfecțiune care aparține lui Allah fără defect, limită sau asemănare cu creația. În perspectiva lui al-Ghazali, credinciosul nu pretinde niciodată că împărtășește atributul divin în realitatea lui; în schimb, Numele dă o orientare potrivită condiţiei de slujitor.

Meditarea asupra acestui Nume îl cheamă pe credincios să se detașeze de ceea ce trece, să se pregătească să se întoarcă la Allah și să dedice prezentul a ceea ce durează. Cunoașterea Numelui devine astfel închinare, rafinarea caracterului și încredere numai în Allah.