Citește pagina 449 a Coranului

وَجَعَلْنَا ذُرِّيَّتَهُۥ هُمُ ٱلْبَاقِينَ ﴿77﴾

Noi am făcut seminţia sa să rămână.

وَتَرَكْنَا عَلَيْهِ فِى ٱلْـَٔاخِرِينَ ﴿78﴾

Şi am lăsat amintirea sa în veac:

سَلَـٰمٌ عَلَىٰ نُوحٍۢ فِى ٱلْعَـٰلَمِينَ ﴿79﴾

“Pace lui Noe, în toate lumile!”

إِنَّا كَذَٰلِكَ نَجْزِى ٱلْمُحْسِنِينَ ﴿80﴾

Aşa îi răsplătim pe cei făptuitori de bine.

إِنَّهُۥ مِنْ عِبَادِنَا ٱلْمُؤْمِنِينَ ﴿81﴾

El este dintre robii Noştri credincioşi.

ثُمَّ أَغْرَقْنَا ٱلْـَٔاخَرِينَ ﴿82﴾

Apoi i-am înecat pe ceilalţi.

۞ وَإِنَّ مِن شِيعَتِهِۦ لَإِبْرَٰهِيمَ ﴿83﴾

De partea lui a fost şi Abraham.

إِذْ جَآءَ رَبَّهُۥ بِقَلْبٍۢ سَلِيمٍ ﴿84﴾

El a venit la Domnul tău cu toată inima

إِذْ قَالَ لِأَبِيهِ وَقَوْمِهِۦ مَاذَا تَعْبُدُونَ ﴿85﴾

spunând tatălui său şi poporului său: “Cui vă închinaţi voi?

أَئِفْكًا ءَالِهَةًۭ دُونَ ٱللَّهِ تُرِيدُونَ ﴿86﴾

O înşelătorie, dumnezei afară de Dumnezeu, este ceea ce vreţi?

فَمَا ظَنُّكُم بِرَبِّ ٱلْعَـٰلَمِينَ ﴿87﴾

Ce vă închipuiţi despre Domnul lumilor?”

فَنَظَرَ نَظْرَةًۭ فِى ٱلنُّجُومِ ﴿88﴾

Apoi aruncă o privire spre stele şi spuse:

فَقَالَ إِنِّى سَقِيمٌۭ ﴿89﴾

“Eu sunt bolnav!”

فَتَوَلَّوْا۟ عَنْهُ مُدْبِرِينَ ﴿90﴾

Atunci ei îi întoarseră spatele şi plecară

فَرَاغَ إِلَىٰٓ ءَالِهَتِهِمْ فَقَالَ أَلَا تَأْكُلُونَ ﴿91﴾

El se repezi, atunci, la dumnezeii lor şi le spuse: “Nu mâncaţi?

مَا لَكُمْ لَا تَنطِقُونَ ﴿92﴾

Ce aveţi de nu vorbiţi?”

فَرَاغَ عَلَيْهِمْ ضَرْبًۢا بِٱلْيَمِينِ ﴿93﴾

El se repezi asupra lor lovindu-i cu dreapta.

فَأَقْبَلُوٓا۟ إِلَيْهِ يَزِفُّونَ ﴿94﴾

Oamenii se întoarseră la el alergând.

قَالَ أَتَعْبُدُونَ مَا تَنْحِتُونَ ﴿95﴾

El le spuse: “Vă închinaţi la ceea ce aţi cioplit,

وَٱللَّهُ خَلَقَكُمْ وَمَا تَعْمَلُونَ ﴿96﴾

iar Dumnezeu v-a creat pe voi şi ceea ce faceţi?”

قَالُوا۟ ٱبْنُوا۟ لَهُۥ بُنْيَـٰنًۭا فَأَلْقُوهُ فِى ٱلْجَحِيمِ ﴿97﴾

Ei spuseră: “Zidiţi-i o zidire şi aruncaţi-l în Iad!”

فَأَرَادُوا۟ بِهِۦ كَيْدًۭا فَجَعَلْنَـٰهُمُ ٱلْأَسْفَلِينَ ﴿98﴾

Ei au vrut să viclenească asupra lui, însă Noi i-am înjosit.

وَقَالَ إِنِّى ذَاهِبٌ إِلَىٰ رَبِّى سَيَهْدِينِ ﴿99﴾

El spuse: “Eu voi merge către Domnul meu, iar El mă va călăuzi.

رَبِّ هَبْ لِى مِنَ ٱلصَّـٰلِحِينَ ﴿100﴾

Domnul meu! Dăruieşte-mi un fiu dintre cei drepţi”

فَبَشَّرْنَـٰهُ بِغُلَـٰمٍ حَلِيمٍۢ ﴿101﴾

Atunci îi vestirăm un fecior blând,

فَلَمَّا بَلَغَ مَعَهُ ٱلسَّعْىَ قَالَ يَـٰبُنَىَّ إِنِّىٓ أَرَىٰ فِى ٱلْمَنَامِ أَنِّىٓ أَذْبَحُكَ فَٱنظُرْ مَاذَا تَرَىٰ ۚ قَالَ يَـٰٓأَبَتِ ٱفْعَلْ مَا تُؤْمَرُ ۖ سَتَجِدُنِىٓ إِن شَآءَ ٱللَّهُ مِنَ ٱلصَّـٰبِرِينَ ﴿102﴾

Când ajunse să trudească alături de el, îi spuse: “O, fiul meu! Am văzut în vis că se făcea că te jertfeam. Cum vezi tu oare acest lucru?” El spuse: “O, tată! Fă ceea ce ţi s-a poruncit şi mă vei afla dintre cei răbdători, dacă Dumnezeu va voi!”