Citește Hizb 52 din Coran

وَهُوَ ٱلَّذِى كَفَّ أَيْدِيَهُمْ عَنكُمْ وَأَيْدِيَكُمْ عَنْهُم بِبَطْنِ مَكَّةَ مِنۢ بَعْدِ أَنْ أَظْفَرَكُمْ عَلَيْهِمْ ۚ وَكَانَ ٱللَّهُ بِمَا تَعْمَلُونَ بَصِيرًا ﴿٢٤﴾

El este Cel ce a îndepărtat mâinile lor de voi şi de ei mâinile voastre în valea Meccăi, după ce v-a dat câştig asupra lor. Dumnezeu este Văzător a ceea ce făptuiţi.

هُمُ ٱلَّذِينَ كَفَرُوا۟ وَصَدُّوكُمْ عَنِ ٱلْمَسْجِدِ ٱلْحَرَامِ وَٱلْهَدْىَ مَعْكُوفًا أَن يَبْلُغَ مَحِلَّهُۥ ۚ وَلَوْلَا رِجَالٌۭ مُّؤْمِنُونَ وَنِسَآءٌۭ مُّؤْمِنَـٰتٌۭ لَّمْ تَعْلَمُوهُمْ أَن تَطَـُٔوهُمْ فَتُصِيبَكُم مِّنْهُم مَّعَرَّةٌۢ بِغَيْرِ عِلْمٍۢ ۖ لِّيُدْخِلَ ٱللَّهُ فِى رَحْمَتِهِۦ مَن يَشَآءُ ۚ لَوْ تَزَيَّلُوا۟ لَعَذَّبْنَا ٱلَّذِينَ كَفَرُوا۟ مِنْهُمْ عَذَابًا أَلِيمًا ﴿٢٥﴾

Ei, cei care tăgăduiesc, v-au oprit de la Moscheea cea Sfântă şi v-au împiedicat ofrandele să ajungă la jertfelnic. Dacă nu ar fi fost şi bărbaţi credincioşi şi femei credincioase pe care nu-i cunoşteaţi şi i-aţi fi călcat în picioare, iar vina ar fi căzut asupra voastră din neştiinţă... Dumnezeu lasă să intre în milostivenia Sa pe cine voieşte! Dacă s-ar fi deosebit, i-am fi osândit pe cei dintre ei care tăgăduiesc la o dureroasă osândă!

إِذْ جَعَلَ ٱلَّذِينَ كَفَرُوا۟ فِى قُلُوبِهِمُ ٱلْحَمِيَّةَ حَمِيَّةَ ٱلْجَـٰهِلِيَّةِ فَأَنزَلَ ٱللَّهُ سَكِينَتَهُۥ عَلَىٰ رَسُولِهِۦ وَعَلَى ٱلْمُؤْمِنِينَ وَأَلْزَمَهُمْ كَلِمَةَ ٱلتَّقْوَىٰ وَكَانُوٓا۟ أَحَقَّ بِهَا وَأَهْلَهَا ۚ وَكَانَ ٱللَّهُ بِكُلِّ شَىْءٍ عَلِيمًۭا ﴿٢٦﴾

Când tăgăduitorii îşi umplu inimile de furie, furia neştiinţei, Dumnezeu pogorî Pacea Sa asupra trimisului Său şi asupra credincioşilor şi îi obligă la un cuvânt de teamă, căci ei sunt cei mai vrednici şi mai apropiaţi. Dumnezeu este Atotştiutor.

لَّقَدْ صَدَقَ ٱللَّهُ رَسُولَهُ ٱلرُّءْيَا بِٱلْحَقِّ ۖ لَتَدْخُلُنَّ ٱلْمَسْجِدَ ٱلْحَرَامَ إِن شَآءَ ٱللَّهُ ءَامِنِينَ مُحَلِّقِينَ رُءُوسَكُمْ وَمُقَصِّرِينَ لَا تَخَافُونَ ۖ فَعَلِمَ مَا لَمْ تَعْلَمُوا۟ فَجَعَلَ مِن دُونِ ذَٰلِكَ فَتْحًۭا قَرِيبًا ﴿٢٧﴾

Dumnezeu întăreşte trimisului Său vedenia întru Adevăr: veţi intra în Moscheea Sfântă — dacă Dumnezeu voieşte — cu capetele rase şi cu părul scurtat. Nu vă fie teamă, căci Dumnezeu ştie ceea ce voi nu ştiţi. El v-a dăruit cândva o biruinţă grabnică.

هُوَ ٱلَّذِىٓ أَرْسَلَ رَسُولَهُۥ بِٱلْهُدَىٰ وَدِينِ ٱلْحَقِّ لِيُظْهِرَهُۥ عَلَى ٱلدِّينِ كُلِّهِۦ ۚ وَكَفَىٰ بِٱللَّهِ شَهِيدًۭا ﴿٢٨﴾

El este Cel ce l-a trimis pe trimisul Său cu călăuzirea şi cu Legea Adevărului ca să fie pusă deasupra tuturor legilor. Dumnezeu este de ajuns ca Martor.

مُّحَمَّدٌۭ رَّسُولُ ٱللَّهِ ۚ وَٱلَّذِينَ مَعَهُۥٓ أَشِدَّآءُ عَلَى ٱلْكُفَّارِ رُحَمَآءُ بَيْنَهُمْ ۖ تَرَىٰهُمْ رُكَّعًۭا سُجَّدًۭا يَبْتَغُونَ فَضْلًۭا مِّنَ ٱللَّهِ وَرِضْوَٰنًۭا ۖ سِيمَاهُمْ فِى وُجُوهِهِم مِّنْ أَثَرِ ٱلسُّجُودِ ۚ ذَٰلِكَ مَثَلُهُمْ فِى ٱلتَّوْرَىٰةِ ۚ وَمَثَلُهُمْ فِى ٱلْإِنجِيلِ كَزَرْعٍ أَخْرَجَ شَطْـَٔهُۥ فَـَٔازَرَهُۥ فَٱسْتَغْلَظَ فَٱسْتَوَىٰ عَلَىٰ سُوقِهِۦ يُعْجِبُ ٱلزُّرَّاعَ لِيَغِيظَ بِهِمُ ٱلْكُفَّارَ ۗ وَعَدَ ٱللَّهُ ٱلَّذِينَ ءَامَنُوا۟ وَعَمِلُوا۟ ٱلصَّـٰلِحَـٰتِ مِنْهُم مَّغْفِرَةًۭ وَأَجْرًا عَظِيمًۢا ﴿٢٩﴾

Muhammad este trimisul lui Dumnezeu. Însoţitorii săi sunt aprigi cu tăgăduitorii, blânzi între ei. Tu îi vezi îngenunchind, prosternându-se, căutând harul lui Dumnezeu şi mulţumirea Sa. Îi recunoşti, căci pe chipurile lor se văd urmele prosternării. Aceasta este pilda lor în Tora, după cum aceasta este şi pilda lor în Evanghelie: ei sunt asemenea seminţei căreia îi mijeşte colţul. Apoi devine viguros, se îngroaşă şi se înalţă cu tulpina-i spre bucuria semănătorilor şi furia tăgăduitorilor. Dumnezeu făgăduieşte acelor dintre ei care cred şi săvârşesc fapte bune iertare şi mare răsplată.

يَـٰٓأَيُّهَا ٱلَّذِينَ ءَامَنُوا۟ لَا تُقَدِّمُوا۟ بَيْنَ يَدَىِ ٱللَّهِ وَرَسُولِهِۦ ۖ وَٱتَّقُوا۟ ٱللَّهَ ۚ إِنَّ ٱللَّهَ سَمِيعٌ عَلِيمٌۭ ﴿١﴾

O, voi cei ce credeţi! Nu o luaţi înaintea lui Dumnezeu şi a trimisului Său! Temeţi-vă de Dumnezeu! Dumnezeu este Auzitorul, Ştiutorul!

يَـٰٓأَيُّهَا ٱلَّذِينَ ءَامَنُوا۟ لَا تَرْفَعُوٓا۟ أَصْوَٰتَكُمْ فَوْقَ صَوْتِ ٱلنَّبِىِّ وَلَا تَجْهَرُوا۟ لَهُۥ بِٱلْقَوْلِ كَجَهْرِ بَعْضِكُمْ لِبَعْضٍ أَن تَحْبَطَ أَعْمَـٰلُكُمْ وَأَنتُمْ لَا تَشْعُرُونَ ﴿٢﴾

O, voi cei ce credeţi! Nu vă ridicaţi glasurile peste glasul Profetului şi nu-i vorbiţi în gura mare, precum faceţi între voi, căci deşarte vor fi faptele voastre, fără să vă daţi seama.

إِنَّ ٱلَّذِينَ يَغُضُّونَ أَصْوَٰتَهُمْ عِندَ رَسُولِ ٱللَّهِ أُو۟لَـٰٓئِكَ ٱلَّذِينَ ٱمْتَحَنَ ٱللَّهُ قُلُوبَهُمْ لِلتَّقْوَىٰ ۚ لَهُم مَّغْفِرَةٌۭ وَأَجْرٌ عَظِيمٌ ﴿٣﴾

Cei care îşi coboară însă glasurile în preajma trimisului lui Dumnezeu, acelora Dumnezeu le-a pus la încercare inimile întru teamă şi ei vor căpăta iertare şi mare răsplată.

إِنَّ ٱلَّذِينَ يُنَادُونَكَ مِن وَرَآءِ ٱلْحُجُرَٰتِ أَكْثَرُهُمْ لَا يَعْقِلُونَ ﴿٤﴾

Cei care te cheamă din afara încăperilor, în majoritatea lor, nu au minte.

وَلَوْ أَنَّهُمْ صَبَرُوا۟ حَتَّىٰ تَخْرُجَ إِلَيْهِمْ لَكَانَ خَيْرًۭا لَّهُمْ ۚ وَٱللَّهُ غَفُورٌۭ رَّحِيمٌۭ ﴿٥﴾

Dacă ar răbda până când ai ieşi la ei, ar fi mai bine pentru ei. Dumnezeu este Iertător, Milostiv.

يَـٰٓأَيُّهَا ٱلَّذِينَ ءَامَنُوٓا۟ إِن جَآءَكُمْ فَاسِقٌۢ بِنَبَإٍۢ فَتَبَيَّنُوٓا۟ أَن تُصِيبُوا۟ قَوْمًۢا بِجَهَـٰلَةٍۢ فَتُصْبِحُوا۟ عَلَىٰ مَا فَعَلْتُمْ نَـٰدِمِينَ ﴿٦﴾

O, voi cei ce credeţi! Dacă un desfrânat vă aduce o veste, limpeziţi-o ca să nu loviţi un popor din neştiinţă, iar apoi să vă pară rău de ceea ce-aţi făcut.

وَٱعْلَمُوٓا۟ أَنَّ فِيكُمْ رَسُولَ ٱللَّهِ ۚ لَوْ يُطِيعُكُمْ فِى كَثِيرٍۢ مِّنَ ٱلْأَمْرِ لَعَنِتُّمْ وَلَـٰكِنَّ ٱللَّهَ حَبَّبَ إِلَيْكُمُ ٱلْإِيمَـٰنَ وَزَيَّنَهُۥ فِى قُلُوبِكُمْ وَكَرَّهَ إِلَيْكُمُ ٱلْكُفْرَ وَٱلْفُسُوقَ وَٱلْعِصْيَانَ ۚ أُو۟لَـٰٓئِكَ هُمُ ٱلرَّٰشِدُونَ ﴿٧﴾

Să ştiţi că între voi este trimisul lui Dumnezeu. Dacă, în multe treburi v-ar da ascultare, voi aţi avea de suferit. Dumnezeu v-a făcut însă să iubiţi credinţa pe care a împodobit-o în inimile voastre, precum v-a făcut să urâţi tăgada, desfrânarea şi neascultarea. Aceştia sunt cei drept călăuziţi

فَضْلًۭا مِّنَ ٱللَّهِ وَنِعْمَةًۭ ۚ وَٱللَّهُ عَلِيمٌ حَكِيمٌۭ ﴿٨﴾

prin harul lui Dumnezeu şi binefacerea Sa. Dumnezeu este Ştiutor, Înţelept.

وَإِن طَآئِفَتَانِ مِنَ ٱلْمُؤْمِنِينَ ٱقْتَتَلُوا۟ فَأَصْلِحُوا۟ بَيْنَهُمَا ۖ فَإِنۢ بَغَتْ إِحْدَىٰهُمَا عَلَى ٱلْأُخْرَىٰ فَقَـٰتِلُوا۟ ٱلَّتِى تَبْغِى حَتَّىٰ تَفِىٓءَ إِلَىٰٓ أَمْرِ ٱللَّهِ ۚ فَإِن فَآءَتْ فَأَصْلِحُوا۟ بَيْنَهُمَا بِٱلْعَدْلِ وَأَقْسِطُوٓا۟ ۖ إِنَّ ٱللَّهَ يُحِبُّ ٱلْمُقْسِطِينَ ﴿٩﴾

Dacă două tabere de credincioşi se războiesc, împăcaţi-le. Dacă una din ele s-a ridicat pe nedrept împotriva celeilalte, luptaţi împotriva celei ce s-a ridicat, până ce se va pleca înaintea Poruncii lui Dumnezeu. Dacă se pleacă, împăcaţi-le cu dreptate. Fiţi nepărtinitori! Dumnezeu îi iubeşte pe cei nepărtinitori!

إِنَّمَا ٱلْمُؤْمِنُونَ إِخْوَةٌۭ فَأَصْلِحُوا۟ بَيْنَ أَخَوَيْكُمْ ۚ وَٱتَّقُوا۟ ٱللَّهَ لَعَلَّكُمْ تُرْحَمُونَ ﴿١٠﴾

Credincioşii sunt fraţi. Împăcaţi-i pe fraţii voştri! Temeţi-vă de Dumnezeu! Poate veţi fi miluiţi!

يَـٰٓأَيُّهَا ٱلَّذِينَ ءَامَنُوا۟ لَا يَسْخَرْ قَوْمٌۭ مِّن قَوْمٍ عَسَىٰٓ أَن يَكُونُوا۟ خَيْرًۭا مِّنْهُمْ وَلَا نِسَآءٌۭ مِّن نِّسَآءٍ عَسَىٰٓ أَن يَكُنَّ خَيْرًۭا مِّنْهُنَّ ۖ وَلَا تَلْمِزُوٓا۟ أَنفُسَكُمْ وَلَا تَنَابَزُوا۟ بِٱلْأَلْقَـٰبِ ۖ بِئْسَ ٱلِٱسْمُ ٱلْفُسُوقُ بَعْدَ ٱلْإِيمَـٰنِ ۚ وَمَن لَّمْ يَتُبْ فَأُو۟لَـٰٓئِكَ هُمُ ٱلظَّـٰلِمُونَ ﴿١١﴾

O, voi cei ce credeţi! Să nu-şi bată joc unii oameni de alţii care ar putea fi mai buni decât ei. Şi nici unele femei de altele care ar putea fi mai bune decât ele. Nu vă defăimaţi unii pe alţii. Nu vă răniţi unii pe alţii cu porecle. Ce urât este numele rău după credinţă! Cei care nu se căiesc, aceia sunt nedrepţi!

يَـٰٓأَيُّهَا ٱلَّذِينَ ءَامَنُوا۟ ٱجْتَنِبُوا۟ كَثِيرًۭا مِّنَ ٱلظَّنِّ إِنَّ بَعْضَ ٱلظَّنِّ إِثْمٌۭ ۖ وَلَا تَجَسَّسُوا۟ وَلَا يَغْتَب بَّعْضُكُم بَعْضًا ۚ أَيُحِبُّ أَحَدُكُمْ أَن يَأْكُلَ لَحْمَ أَخِيهِ مَيْتًۭا فَكَرِهْتُمُوهُ ۚ وَٱتَّقُوا۟ ٱللَّهَ ۚ إِنَّ ٱللَّهَ تَوَّابٌۭ رَّحِيمٌۭ ﴿١٢﴾

O, voi cei ce credeţi! Feriţi-vă mult de născociri, căci unele născociri sunt cu păcat. Să nu iscodiţi! Să nu vă vorbiţi de rău unii pe alţii în lipsă. I-ar plăcea vreunuia dintre voi să mănânce carnea fratelui său mort? Nu, urâţi acest lucru! Temeţi-vă de Dumnezeu! Dumnezeu se întoarce către cel care se căieşte, căci El este Milos.

يَـٰٓأَيُّهَا ٱلنَّاسُ إِنَّا خَلَقْنَـٰكُم مِّن ذَكَرٍۢ وَأُنثَىٰ وَجَعَلْنَـٰكُمْ شُعُوبًۭا وَقَبَآئِلَ لِتَعَارَفُوٓا۟ ۚ إِنَّ أَكْرَمَكُمْ عِندَ ٱللَّهِ أَتْقَىٰكُمْ ۚ إِنَّ ٱللَّهَ عَلِيمٌ خَبِيرٌۭ ﴿١٣﴾

O, voi oameni! Noi v-am creat dintr-un bărbat şi o femeie şi v-am făcut popoare şi triburi ca voi să vă cunoaşteţi unii pe alţii. Cel mai cinstit dintre voi înaintea lui Dumnezeu este cel mai temător. Dumnezeu este Ştiutor, Cunoscător.

۞ قَالَتِ ٱلْأَعْرَابُ ءَامَنَّا ۖ قُل لَّمْ تُؤْمِنُوا۟ وَلَـٰكِن قُولُوٓا۟ أَسْلَمْنَا وَلَمَّا يَدْخُلِ ٱلْإِيمَـٰنُ فِى قُلُوبِكُمْ ۖ وَإِن تُطِيعُوا۟ ٱللَّهَ وَرَسُولَهُۥ لَا يَلِتْكُم مِّنْ أَعْمَـٰلِكُمْ شَيْـًٔا ۚ إِنَّ ٱللَّهَ غَفُورٌۭ رَّحِيمٌ ﴿١٤﴾

Beduinii spun: “Noi credem!” Spune: “Voi nu credeţi, ci mai bine aţi spune: Noi ne supunem... Credinţa nu a intrat încă în inimile voastre!” Dacă daţi ascultare lui Dumnezeu şi trimisului Său, Dumnezeu nu vă va micşora din faptele voastre. Dumnezeu este Iertător, Milostiv.

إِنَّمَا ٱلْمُؤْمِنُونَ ٱلَّذِينَ ءَامَنُوا۟ بِٱللَّهِ وَرَسُولِهِۦ ثُمَّ لَمْ يَرْتَابُوا۟ وَجَـٰهَدُوا۟ بِأَمْوَٰلِهِمْ وَأَنفُسِهِمْ فِى سَبِيلِ ٱللَّهِ ۚ أُو۟لَـٰٓئِكَ هُمُ ٱلصَّـٰدِقُونَ ﴿١٥﴾

Credincioşii sunt numai cei care cred în Dumnezeu şi în trimisul Său şi nu se îndoiesc mai apoi şi se luptă pe calea lui Dumnezeu cu averile şi făpturile lor. Aceştia sunt cei sinceri.

قُلْ أَتُعَلِّمُونَ ٱللَّهَ بِدِينِكُمْ وَٱللَّهُ يَعْلَمُ مَا فِى ٱلسَّمَـٰوَٰتِ وَمَا فِى ٱلْأَرْضِ ۚ وَٱللَّهُ بِكُلِّ شَىْءٍ عَلِيمٌۭ ﴿١٦﴾

Spune: “Îl învăţaţi pe Dumnezeu legea voastră?” Dumnezeu cunoaşte ceea ce este în ceruri, precum şi pe pământ.” Dumnezeu este Atotştiutor.

يَمُنُّونَ عَلَيْكَ أَنْ أَسْلَمُوا۟ ۖ قُل لَّا تَمُنُّوا۟ عَلَىَّ إِسْلَـٰمَكُم ۖ بَلِ ٱللَّهُ يَمُنُّ عَلَيْكُمْ أَنْ هَدَىٰكُمْ لِلْإِيمَـٰنِ إِن كُنتُمْ صَـٰدِقِينَ ﴿١٧﴾

Beduinii vor să le fii recunoscător pentru supunerea lor! Spune: “Nu trebuie să vă fiu eu recunoscător pentru supunerea voastră, ci voi trebuie să-I fiţi recunoscători lui Dumnezeu că v-a călăuzit către credinţă, dacă spuneţi adevărul!”

إِنَّ ٱللَّهَ يَعْلَمُ غَيْبَ ٱلسَّمَـٰوَٰتِ وَٱلْأَرْضِ ۚ وَٱللَّهُ بَصِيرٌۢ بِمَا تَعْمَلُونَ ﴿١٨﴾

Da, Dumnezeu cunoaşte Taina cerurilor şi a pământului. Dumnezeu este Văzător a ceea ce făptuiţi.

قٓ ۚ وَٱلْقُرْءَانِ ٱلْمَجِيدِ ﴿١﴾

Qaf. Pe Coranul cel slăvit!

بَلْ عَجِبُوٓا۟ أَن جَآءَهُم مُّنذِرٌۭ مِّنْهُمْ فَقَالَ ٱلْكَـٰفِرُونَ هَـٰذَا شَىْءٌ عَجِيبٌ ﴿٢﴾

Ba nu! Ei se miră că a venit la ei un predicator dintre ei. Cei tăgăduitori spun: “Este un lucru de mirare ca atunci

أَءِذَا مِتْنَا وَكُنَّا تُرَابًۭا ۖ ذَٰلِكَ رَجْعٌۢ بَعِيدٌۭ ﴿٣﴾

când vom muri şi vom fi ţărână, va mai fi o întoarcere de departe?”

قَدْ عَلِمْنَا مَا تَنقُصُ ٱلْأَرْضُ مِنْهُمْ ۖ وَعِندَنَا كِتَـٰبٌ حَفِيظٌۢ ﴿٤﴾

Noi ştim ceea ce pământul înghite din ei, căci avem o Carte păstrătoare.

بَلْ كَذَّبُوا۟ بِٱلْحَقِّ لَمَّا جَآءَهُمْ فَهُمْ فِىٓ أَمْرٍۢ مَّرِيجٍ ﴿٥﴾

Ba nu! Ei socotesc Adevărul minciună când vine la ei şi sunt în încurcătură.

أَفَلَمْ يَنظُرُوٓا۟ إِلَى ٱلسَّمَآءِ فَوْقَهُمْ كَيْفَ بَنَيْنَـٰهَا وَزَيَّنَّـٰهَا وَمَا لَهَا مِن فُرُوجٍۢ ﴿٦﴾

Oare nu văd deasupra lor cerul cum l-am zidit şi l-am împodobit şi nici o crăpătură nu are?

وَٱلْأَرْضَ مَدَدْنَـٰهَا وَأَلْقَيْنَا فِيهَا رَوَٰسِىَ وَأَنۢبَتْنَا فِيهَا مِن كُلِّ زَوْجٍۭ بَهِيجٍۢ ﴿٧﴾

Pământul! Noi l-am întins şi am aruncat pe el munţii, am făcut să crească pe el fiece soi de bucurie aducător,

تَبْصِرَةًۭ وَذِكْرَىٰ لِكُلِّ عَبْدٍۢ مُّنِيبٍۢ ﴿٨﴾

ca prevedere şi amintire pentru fiece rob care se căieşte.

وَنَزَّلْنَا مِنَ ٱلسَّمَآءِ مَآءًۭ مُّبَـٰرَكًۭا فَأَنۢبَتْنَا بِهِۦ جَنَّـٰتٍۢ وَحَبَّ ٱلْحَصِيدِ ﴿٩﴾

Noi facem să cadă din cer o apă binecuvântată cu care facem să crească grădini şi grâne de secerat,

وَٱلنَّخْلَ بَاسِقَـٰتٍۢ لَّهَا طَلْعٌۭ نَّضِيدٌۭ ﴿١٠﴾

precum şi curmalii falnici cu ciorchini bine rânduiţi

رِّزْقًۭا لِّلْعِبَادِ ۖ وَأَحْيَيْنَا بِهِۦ بَلْدَةًۭ مَّيْتًۭا ۚ كَذَٰلِكَ ٱلْخُرُوجُ ﴿١١﴾

ca înzestrare a robilor noştri. Noi dăm astfel viaţă unui ţinut mort. Şi aşa va fi şi Ieşirea!

كَذَّبَتْ قَبْلَهُمْ قَوْمُ نُوحٍۢ وَأَصْحَـٰبُ ٱلرَّسِّ وَثَمُودُ ﴿١٢﴾

Şi alţii înaintea lor au hulit: poporul lui Noe, oamenii din Ar-Rass, tamudiţii,

وَعَادٌۭ وَفِرْعَوْنُ وَإِخْوَٰنُ لُوطٍۢ ﴿١٣﴾

adiţii, Faraon, fraţii lui Lot,

وَأَصْحَـٰبُ ٱلْأَيْكَةِ وَقَوْمُ تُبَّعٍۢ ۚ كُلٌّۭ كَذَّبَ ٱلرُّسُلَ فَحَقَّ وَعِيدِ ﴿١٤﴾

oamenii din Al-Aika, poporul lui Tubba’. Toţi i-au hulit pe trimişi şi atunci ameninţarea Mea s-a împlinit.

أَفَعَيِينَا بِٱلْخَلْقِ ٱلْأَوَّلِ ۚ بَلْ هُمْ فِى لَبْسٍۢ مِّنْ خَلْقٍۢ جَدِيدٍۢ ﴿١٥﴾

Oare Noi am obosit la creaţia dintâi? Ba nu! Ei stau însă la îndoială asupra unei noi creaţii!

وَلَقَدْ خَلَقْنَا ٱلْإِنسَـٰنَ وَنَعْلَمُ مَا تُوَسْوِسُ بِهِۦ نَفْسُهُۥ ۖ وَنَحْنُ أَقْرَبُ إِلَيْهِ مِنْ حَبْلِ ٱلْوَرِيدِ ﴿١٦﴾

Noi am creat omul şi ştim ispitele la care-l împinge sufletul său, căci Noi suntem mai aproape de el decât vena gâtului său.

إِذْ يَتَلَقَّى ٱلْمُتَلَقِّيَانِ عَنِ ٱلْيَمِينِ وَعَنِ ٱلشِّمَالِ قَعِيدٌۭ ﴿١٧﴾

Când cei doi trimişi la întâlnire se aşează de-a dreapta şi de-a stânga Sa,

مَّا يَلْفِظُ مِن قَوْلٍ إِلَّا لَدَيْهِ رَقِيبٌ عَتِيدٌۭ ﴿١٨﴾

el nu va rosti nici un cuvânt fără ca un păzitor să nu fie gata!

وَجَآءَتْ سَكْرَةُ ٱلْمَوْتِ بِٱلْحَقِّ ۖ ذَٰلِكَ مَا كُنتَ مِنْهُ تَحِيدُ ﴿١٩﴾

Beţia morţii aduce Adevărul de la care tu te-ai îndepărtat!

وَنُفِخَ فِى ٱلصُّورِ ۚ ذَٰلِكَ يَوْمُ ٱلْوَعِيدِ ﴿٢٠﴾

Când se va sufla în trâmbiţă, aceasta va fi Ziua Ameninţării!

وَجَآءَتْ كُلُّ نَفْسٍۢ مَّعَهَا سَآئِقٌۭ وَشَهِيدٌۭ ﴿٢١﴾

Fiece suflet va veni cu un îmbolditor şi cu un martor.

لَّقَدْ كُنتَ فِى غَفْلَةٍۢ مِّنْ هَـٰذَا فَكَشَفْنَا عَنكَ غِطَآءَكَ فَبَصَرُكَ ٱلْيَوْمَ حَدِيدٌۭ ﴿٢٢﴾

Tu ai fost în nepăsare faţă de aceasta, însă Noi ţi-am dat la o parte vălul şi privirea ta este pătrunzătoare astăzi!

وَقَالَ قَرِينُهُۥ هَـٰذَا مَا لَدَىَّ عَتِيدٌ ﴿٢٣﴾

Însoţitorul său va zice: “Ceea ce am este gata!”

أَلْقِيَا فِى جَهَنَّمَ كُلَّ كَفَّارٍ عَنِيدٍۢ ﴿٢٤﴾

Aruncaţi-l, amândoi, în Gheenă pe fiece tăgăduitor încăpăţânat,

مَّنَّاعٍۢ لِّلْخَيْرِ مُعْتَدٍۢ مُّرِيبٍ ﴿٢٥﴾

potrivnic al binelui, călcător de lege şi neîncrezător.

ٱلَّذِى جَعَلَ مَعَ ٱللَّهِ إِلَـٰهًا ءَاخَرَ فَأَلْقِيَاهُ فِى ٱلْعَذَابِ ٱلشَّدِيدِ ﴿٢٦﴾

Aruncaţi-l în osânda cea înfricoşătoare pe cel care-I alătură lui Dumnezeu un alt dumnezeu!

۞ قَالَ قَرِينُهُۥ رَبَّنَا مَآ أَطْغَيْتُهُۥ وَلَـٰكِن كَانَ فِى ضَلَـٰلٍۭ بَعِيدٍۢ ﴿٢٧﴾

Însoţitorul său va spune: “Domnul nostru! Nu eu l-am ticăloşit, ci el era deja într-o rătăcire adâncă.”

قَالَ لَا تَخْتَصِمُوا۟ لَدَىَّ وَقَدْ قَدَّمْتُ إِلَيْكُم بِٱلْوَعِيدِ ﴿٢٨﴾

Dumnezeu va spune: “Nu vă certaţi înaintea Mea! Eu v-am trimis înainte ameninţarea!

مَا يُبَدَّلُ ٱلْقَوْلُ لَدَىَّ وَمَآ أَنَا۠ بِظَلَّـٰمٍۢ لِّلْعَبِيدِ ﴿٢٩﴾

La Mine, cuvântul nu se schimbă. Eu nu sunt nedrept cu robii Mei.”

يَوْمَ نَقُولُ لِجَهَنَّمَ هَلِ ٱمْتَلَأْتِ وَتَقُولُ هَلْ مِن مَّزِيدٍۢ ﴿٣٠﴾

În Ziua când vom spune Gheenei: “Te-ai umplut?”, ea va spune: “Mai sunt încă?”

وَأُزْلِفَتِ ٱلْجَنَّةُ لِلْمُتَّقِينَ غَيْرَ بَعِيدٍ ﴿٣١﴾

Grădina va fi adusă nu departe de cei temători

هَـٰذَا مَا تُوعَدُونَ لِكُلِّ أَوَّابٍ حَفِيظٍۢ ﴿٣٢﴾

“Aceasta este ceea ce vi s-a făgăduit, vouă, fiecăruia ce se întoarce (către Dumnezeu) şi Îi păzeşte (poruncile),

مَّنْ خَشِىَ ٱلرَّحْمَـٰنَ بِٱلْغَيْبِ وَجَآءَ بِقَلْبٍۢ مُّنِيبٍ ﴿٣٣﴾

şi se teme de Milostivul în Taina Sa şi vine cu inima plecată.

ٱدْخُلُوهَا بِسَلَـٰمٍۢ ۖ ذَٰلِكَ يَوْمُ ٱلْخُلُودِ ﴿٣٤﴾

Intraţi în pace: “Aceasta este Ziua veşniciei.”

لَهُم مَّا يَشَآءُونَ فِيهَا وَلَدَيْنَا مَزِيدٌۭ ﴿٣٥﴾

Ei vor avea acolo ceea ce vor şi la Noi vor avea mai mult.

وَكَمْ أَهْلَكْنَا قَبْلَهُم مِّن قَرْنٍ هُمْ أَشَدُّ مِنْهُم بَطْشًۭا فَنَقَّبُوا۟ فِى ٱلْبِلَـٰدِ هَلْ مِن مَّحِيصٍ ﴿٣٦﴾

Câte leaturi am nimicit înaintea lor? Şi erau mult mai de temut decât ei. Străbateţi ţinuturile! Este oare vreun adăpost?

إِنَّ فِى ذَٰلِكَ لَذِكْرَىٰ لِمَن كَانَ لَهُۥ قَلْبٌ أَوْ أَلْقَى ٱلسَّمْعَ وَهُوَ شَهِيدٌۭ ﴿٣٧﴾

Întru aceasta este o amintire pentru cel care are o inimă, pentru cel care îşi apleacă urechea, pentru cel care mărturiseşte.

وَلَقَدْ خَلَقْنَا ٱلسَّمَـٰوَٰتِ وَٱلْأَرْضَ وَمَا بَيْنَهُمَا فِى سِتَّةِ أَيَّامٍۢ وَمَا مَسَّنَا مِن لُّغُوبٍۢ ﴿٣٨﴾

Noi am creat în şase zile cerurile, pământul şi ceea ce se află între ele, iar osteneala nu Ne-a ajuns!

فَٱصْبِرْ عَلَىٰ مَا يَقُولُونَ وَسَبِّحْ بِحَمْدِ رَبِّكَ قَبْلَ طُلُوعِ ٱلشَّمْسِ وَقَبْلَ ٱلْغُرُوبِ ﴿٣٩﴾

Rabdă ceea ce spun! Preamăreşte lauda Domnului tău înainte de ivirea soarelui şi înainte de asfinţit!

وَمِنَ ٱلَّيْلِ فَسَبِّحْهُ وَأَدْبَـٰرَ ٱلسُّجُودِ ﴿٤٠﴾

Preamăreşte lauda Sa în noapte şi după rugăciuni!

وَٱسْتَمِعْ يَوْمَ يُنَادِ ٱلْمُنَادِ مِن مَّكَانٍۢ قَرِيبٍۢ ﴿٤١﴾

Ascultă!... În Ziua când Chemătorul va chema dintr-un loc apropiat,

يَوْمَ يَسْمَعُونَ ٱلصَّيْحَةَ بِٱلْحَقِّ ۚ ذَٰلِكَ يَوْمُ ٱلْخُرُوجِ ﴿٤٢﴾

în Ziua când vor auzi Strigătul întru Adevăr, aceea va fi Ziua Ieşirii!

إِنَّا نَحْنُ نُحْىِۦ وَنُمِيتُ وَإِلَيْنَا ٱلْمَصِيرُ ﴿٤٣﴾

Noi suntem Cei care dăruim viaţa şi Cei care dăruim moartea. Întru Noi este devenirea.

يَوْمَ تَشَقَّقُ ٱلْأَرْضُ عَنْهُمْ سِرَاعًۭا ۚ ذَٰلِكَ حَشْرٌ عَلَيْنَا يَسِيرٌۭ ﴿٤٤﴾

În Ziua când pământul se va despica deasupra lor, vom face lesne adunarea.

نَّحْنُ أَعْلَمُ بِمَا يَقُولُونَ ۖ وَمَآ أَنتَ عَلَيْهِم بِجَبَّارٍۢ ۖ فَذَكِّرْ بِٱلْقُرْءَانِ مَن يَخَافُ وَعِيدِ ﴿٤٥﴾

Noi ştim mai bine ceea ce spun. Tu nu eşti asupra lor un despot. Adu-i aminte de Coran celui ce se teme de ameninţarea Mea!

وَٱلذَّٰرِيَـٰتِ ذَرْوًۭا ﴿١﴾

Pe împrăştietoarele ce împrăştie!

فَٱلْحَـٰمِلَـٰتِ وِقْرًۭا ﴿٢﴾

Pe cărătoarele de povară!

فَٱلْجَـٰرِيَـٰتِ يُسْرًۭا ﴿٣﴾

Pe alergătoarele cu iuţeală!

فَٱلْمُقَسِّمَـٰتِ أَمْرًا ﴿٤﴾

Pe împărţitoarele de poruncă!

إِنَّمَا تُوعَدُونَ لَصَادِقٌۭ ﴿٥﴾

Ceea ce vi s-a făgăduit este adevărat.

وَإِنَّ ٱلدِّينَ لَوَٰقِعٌۭ ﴿٦﴾

Judecata de Apoi este fără tăgadă.

وَٱلسَّمَآءِ ذَاتِ ٱلْحُبُكِ ﴿٧﴾

Pe cerul cu ale sale cărări!

إِنَّكُمْ لَفِى قَوْلٍۢ مُّخْتَلِفٍۢ ﴿٨﴾

Voi aveţi asupra lui păreri felurite,

يُؤْفَكُ عَنْهُ مَنْ أُفِكَ ﴿٩﴾

şi îl întoarce pe dos cel care este întors.

قُتِلَ ٱلْخَرَّٰصُونَ ﴿١٠﴾

Să fie ucişi bănuitorii,

ٱلَّذِينَ هُمْ فِى غَمْرَةٍۢ سَاهُونَ ﴿١١﴾

ei, cei care sunt într-o prăpastie şi nu-şi dau seama!

يَسْـَٔلُونَ أَيَّانَ يَوْمُ ٱلدِّينِ ﴿١٢﴾

Ei întreabă: “Când va veni Ziua Judecăţii?”

يَوْمَ هُمْ عَلَى ٱلنَّارِ يُفْتَنُونَ ﴿١٣﴾

În Ziua când vor fi puşi la încercare în Foc:

ذُوقُوا۟ فِتْنَتَكُمْ هَـٰذَا ٱلَّذِى كُنتُم بِهِۦ تَسْتَعْجِلُونَ ﴿١٤﴾

“Gustaţi încercarea voastră! Aceasta este ceea ce voi cereaţi degrabă!”

إِنَّ ٱلْمُتَّقِينَ فِى جَنَّـٰتٍۢ وَعُيُونٍ ﴿١٥﴾

Cei temători vor trăi în Grădini cu izvoare,

ءَاخِذِينَ مَآ ءَاتَىٰهُمْ رَبُّهُمْ ۚ إِنَّهُمْ كَانُوا۟ قَبْلَ ذَٰلِكَ مُحْسِنِينَ ﴿١٦﴾

luând ceea ce Domnul lor le va dărui. Ei au fost înainte dintre făptuitorii de bine

كَانُوا۟ قَلِيلًۭا مِّنَ ٱلَّيْلِ مَا يَهْجَعُونَ ﴿١٧﴾

ce dormeau noaptea puţin,

وَبِٱلْأَسْحَارِ هُمْ يَسْتَغْفِرُونَ ﴿١٨﴾

iar dis-de-dimineaţă cereau iertare.

وَفِىٓ أَمْوَٰلِهِمْ حَقٌّۭ لِّلسَّآئِلِ وَٱلْمَحْرُومِ ﴿١٩﴾

Din averile lor aveau parte şi cerşetorul şi lipsitul!

وَفِى ٱلْأَرْضِ ءَايَـٰتٌۭ لِّلْمُوقِنِينَ ﴿٢٠﴾

Pe pământ sunt semne pentru cei care cred cu tărie.

وَفِىٓ أَنفُسِكُمْ ۚ أَفَلَا تُبْصِرُونَ ﴿٢١﴾

Precum şi în voi înşivă. Nu le vedeţi, oare?

وَفِى ٱلسَّمَآءِ رِزْقُكُمْ وَمَا تُوعَدُونَ ﴿٢٢﴾

În cer este înzestrarea voastră şi ceea ce vi s-a făgăduit.

فَوَرَبِّ ٱلسَّمَآءِ وَٱلْأَرْضِ إِنَّهُۥ لَحَقٌّۭ مِّثْلَ مَآ أَنَّكُمْ تَنطِقُونَ ﴿٢٣﴾

Pe Domnul cerului şi al pământului! Acesta este Adevărul precum faptul că vorbiţi.

هَلْ أَتَىٰكَ حَدِيثُ ضَيْفِ إِبْرَٰهِيمَ ٱلْمُكْرَمِينَ ﴿٢٤﴾

A venit la tine spusa despre oaspeţii prea-cinstiţi ai lui Abraham?

إِذْ دَخَلُوا۟ عَلَيْهِ فَقَالُوا۟ سَلَـٰمًۭا ۖ قَالَ سَلَـٰمٌۭ قَوْمٌۭ مُّنكَرُونَ ﴿٢٥﴾

Ei intrară la el spunându-i: “Pace!” Abraham spuse: “Pace! O, oameni necunoscuţi!”

فَرَاغَ إِلَىٰٓ أَهْلِهِۦ فَجَآءَ بِعِجْلٍۢ سَمِينٍۢ ﴿٢٦﴾

El s-a dus apoi pe nesimţite la ai săi şi a adus un viţel gras.

فَقَرَّبَهُۥٓ إِلَيْهِمْ قَالَ أَلَا تَأْكُلُونَ ﴿٢٧﴾

L-a apropiat de ei, spunând: “Nu mâncaţi?”

فَأَوْجَسَ مِنْهُمْ خِيفَةًۭ ۖ قَالُوا۟ لَا تَخَفْ ۖ وَبَشَّرُوهُ بِغُلَـٰمٍ عَلِيمٍۢ ﴿٢٨﴾

Şi atunci îl prinse frica de ei. Aceştia spuseră: “Să nu-ţi fie frică! Şi îi vestiră un fecior însemnat.

فَأَقْبَلَتِ ٱمْرَأَتُهُۥ فِى صَرَّةٍۢ فَصَكَّتْ وَجْهَهَا وَقَالَتْ عَجُوزٌ عَقِيمٌۭ ﴿٢٩﴾

Femeia sa înaintă văitându-se şi lovindu-se peste faţă. Ea spuse: “O bătrână stearpă?...”

قَالُوا۟ كَذَٰلِكِ قَالَ رَبُّكِ ۖ إِنَّهُۥ هُوَ ٱلْحَكِيمُ ٱلْعَلِيمُ ﴿٣٠﴾

Ei spuseră: “Domnul tău a spus astfel. El este Înţeleptul, Ştiutorul.