Citește Ruku 391 din Coran

صٓ ۚ وَٱلْقُرْءَانِ ذِى ٱلذِّكْرِ ﴿١﴾

Sad. Pe Coranul cu amintirea sa!

بَلِ ٱلَّذِينَ كَفَرُوا۟ فِى عِزَّةٍۢ وَشِقَاقٍۢ ﴿٢﴾

Cei care tăgăduiesc sunt în îngâmfare şi în învrăjbire.

كَمْ أَهْلَكْنَا مِن قَبْلِهِم مِّن قَرْنٍۢ فَنَادَوا۟ وَّلَاتَ حِينَ مَنَاصٍۢ ﴿٣﴾

Câte leaturi nu am nimicit înaintea lor! Şi ei strigară când nu mai era vreme de scăpare.

وَعَجِبُوٓا۟ أَن جَآءَهُم مُّنذِرٌۭ مِّنْهُمْ ۖ وَقَالَ ٱلْكَـٰفِرُونَ هَـٰذَا سَـٰحِرٌۭ كَذَّابٌ ﴿٤﴾

Ei se miră că vine la ei un predicator dintre ei. Tăgăduitorii spun: “Acesta este un vrăjitor mincinos!

أَجَعَلَ ٱلْـَٔالِهَةَ إِلَـٰهًۭا وَٰحِدًا ۖ إِنَّ هَـٰذَا لَشَىْءٌ عُجَابٌۭ ﴿٥﴾

El face din dumnezei un singur Dumnezeu? Acesta este un lucru de mirare!”

وَٱنطَلَقَ ٱلْمَلَأُ مِنْهُمْ أَنِ ٱمْشُوا۟ وَٱصْبِرُوا۟ عَلَىٰٓ ءَالِهَتِكُمْ ۖ إِنَّ هَـٰذَا لَشَىْءٌۭ يُرَادُ ﴿٦﴾

Căpeteniile s-au urnit spunând: “Plecaţi! Răbdaţi pentru dumnezeii voştri! Aceasta este un lucru de dorit.

مَا سَمِعْنَا بِهَـٰذَا فِى ٱلْمِلَّةِ ٱلْـَٔاخِرَةِ إِنْ هَـٰذَآ إِلَّا ٱخْتِلَـٰقٌ ﴿٧﴾

Noi n-am auzit de aceasta în Legea de pe urmă. Nu este decât o născocire!

أَءُنزِلَ عَلَيْهِ ٱلذِّكْرُ مِنۢ بَيْنِنَا ۚ بَلْ هُمْ فِى شَكٍّۢ مِّن ذِكْرِى ۖ بَل لَّمَّا يَذُوقُوا۟ عَذَابِ ﴿٨﴾

Oare amintirea a fost pogorâtă asupra lui între noi?” Ei stau la îndoială asupra amintirii Mele, căci nu au gustat încă din osânda Mea.

أَمْ عِندَهُمْ خَزَآئِنُ رَحْمَةِ رَبِّكَ ٱلْعَزِيزِ ٱلْوَهَّابِ ﴿٩﴾

Au ei comorile de milostivenie ale Domnului tău, Puternicul,. Dăruitorul?

أَمْ لَهُم مُّلْكُ ٱلسَّمَـٰوَٰتِ وَٱلْأَرْضِ وَمَا بَيْنَهُمَا ۖ فَلْيَرْتَقُوا۟ فِى ٱلْأَسْبَـٰبِ ﴿١٠﴾

Au ei împărăţia cerurilor şi a pământului şi tot ce se află între ele? Atunci să se înalţe la baierile cerului!

جُندٌۭ مَّا هُنَالِكَ مَهْزُومٌۭ مِّنَ ٱلْأَحْزَابِ ﴿١١﴾

Nu sunt însă decât o oaste de alianţe ce va fi înfrântă pe loc.

كَذَّبَتْ قَبْلَهُمْ قَوْمُ نُوحٍۢ وَعَادٌۭ وَفِرْعَوْنُ ذُو ٱلْأَوْتَادِ ﴿١٢﴾

Înaintea lor au hulit poporul lui Noe, adiţii şi Faraon — stăpânul stâlpilor,

وَثَمُودُ وَقَوْمُ لُوطٍۢ وَأَصْحَـٰبُ لْـَٔيْكَةِ ۚ أُو۟لَـٰٓئِكَ ٱلْأَحْزَابُ ﴿١٣﴾

şi tamudiţii şi poporul lui Lot, şi cei din Al-Aika. Acestea au fost alianţele.

إِن كُلٌّ إِلَّا كَذَّبَ ٱلرُّسُلَ فَحَقَّ عِقَابِ ﴿١٤﴾

Toţi nu au făcut decât să-i socoate mincinoşi pe trimişi, iar pedeapsa Mea s-a împlinit asupra lor.