Ruku 300 este extras din sura Al-Muminun (versetele 93–118). Conține 26 versete și aparține Juz 18.
Actualizat la 05 august 2026 la 16h34
Citeste pagina completa : Citește Ruku 300 din Coran →
قُل رَّبِّ إِمَّا تُرِيَنِّى مَا يُوعَدُونَ ﴿٩٣﴾
Spune: “Domnul meu! Dacă vreodată îmi vei arăta ceea ce le-ai făgăduit,
رَبِّ فَلَا تَجْعَلْنِى فِى ٱلْقَوْمِ ٱلظَّـٰلِمِينَ ﴿٩٤﴾
Domnul meu, nu mă rândui printre cei nedrepţi!”
وَإِنَّا عَلَىٰٓ أَن نُّرِيَكَ مَا نَعِدُهُمْ لَقَـٰدِرُونَ ﴿٩٥﴾
Noi avem puterea de a-ţi arăta ceea ce le-am făgăduit.
ٱدْفَعْ بِٱلَّتِى هِىَ أَحْسَنُ ٱلسَّيِّئَةَ ۚ نَحْنُ أَعْلَمُ بِمَا يَصِفُونَ ﴿٩٦﴾
Răspunde răului cu bine. Noi cunoaştem ceea ce plăsmuiesc!
وَقُل رَّبِّ أَعُوذُ بِكَ مِنْ هَمَزَٰتِ ٱلشَّيَـٰطِينِ ﴿٩٧﴾
Spune: “Domnul meu! Eu caut izbăvire la Tine de şoaptele diavolilor, însă ei întorc spatele amintirii.
وَأَعُوذُ بِكَ رَبِّ أَن يَحْضُرُونِ ﴿٩٨﴾
Domnul meu! Eu caut izbăvire la Tine de apropierea lor de mine.”
حَتَّىٰٓ إِذَا جَآءَ أَحَدَهُمُ ٱلْمَوْتُ قَالَ رَبِّ ٱرْجِعُونِ ﴿٩٩﴾
Când moartea vine la vreunul dintre ei, el spune: “Domnul meu! Trimite-mă înapoi,
لَعَلِّىٓ أَعْمَلُ صَـٰلِحًۭا فِيمَا تَرَكْتُ ۚ كَلَّآ ۚ إِنَّهَا كَلِمَةٌ هُوَ قَآئِلُهَا ۖ وَمِن وَرَآئِهِم بَرْزَخٌ إِلَىٰ يَوْمِ يُبْعَثُونَ ﴿١٠٠﴾
căci poate voi săvârşi binele pe care l-am părăsit!” Nu, aceasta este doar un cuvânt pe care el îl spune. În spatele lor este o stavilă până în ziua când vor fi sculaţi.
فَإِذَا نُفِخَ فِى ٱلصُّورِ فَلَآ أَنسَابَ بَيْنَهُمْ يَوْمَئِذٍۢ وَلَا يَتَسَآءَلُونَ ﴿١٠١﴾
Când se va sufla în trâmbiţă, în Ziua aceea, nu va mai fi nici înrudire şi nici nu se vor mai întreba unii pe alţii.
فَمَن ثَقُلَتْ مَوَٰزِينُهُۥ فَأُو۟لَـٰٓئِكَ هُمُ ٱلْمُفْلِحُونَ ﴿١٠٢﴾
Cei ale căror fapte vor atârna greu, vor fi fericiţi.
وَمَنْ خَفَّتْ مَوَٰزِينُهُۥ فَأُو۟لَـٰٓئِكَ ٱلَّذِينَ خَسِرُوٓا۟ أَنفُسَهُمْ فِى جَهَنَّمَ خَـٰلِدُونَ ﴿١٠٣﴾
Cei ale căror fapte vor atârna uşor, vor fi cei care s-au pierdut pe ei înşişi. Ei vor veşnici în Gheena, unde
تَلْفَحُ وُجُوهَهُمُ ٱلنَّارُ وَهُمْ فِيهَا كَـٰلِحُونَ ﴿١٠٤﴾
focul le va arde feţele, iar ei vor scrâşni.
أَلَمْ تَكُنْ ءَايَـٰتِى تُتْلَىٰ عَلَيْكُمْ فَكُنتُم بِهَا تُكَذِّبُونَ ﴿١٠٥﴾
Nu vi s-au citit semnele Mele? Nu le-aţi socotit voi minciuni?
قَالُوا۟ رَبَّنَا غَلَبَتْ عَلَيْنَا شِقْوَتُنَا وَكُنَّا قَوْمًۭا ضَآلِّينَ ﴿١٠٦﴾
Ei vor spune: “Domnul nostru! Nemernicia noastră ne-a învins! Noi suntem rătăciţi!
رَبَّنَآ أَخْرِجْنَا مِنْهَا فَإِنْ عُدْنَا فَإِنَّا ظَـٰلِمُونَ ﴿١٠٧﴾
Domnul nostru! Scoate-ne de aici, şi dacă ne vom întoarce la ceea ce am făcut, atunci, cu adevărat, vom fi nedrepţi.”
قَالَ ٱخْسَـُٔوا۟ فِيهَا وَلَا تُكَلِّمُونِ ﴿١٠٨﴾
El va spune: “Staţi aici şi nu-Mi vorbiţi!”
إِنَّهُۥ كَانَ فَرِيقٌۭ مِّنْ عِبَادِى يَقُولُونَ رَبَّنَآ ءَامَنَّا فَٱغْفِرْ لَنَا وَٱرْحَمْنَا وَأَنتَ خَيْرُ ٱلرَّٰحِمِينَ ﴿١٠٩﴾
O parte dintre robii Mei spuse: “Domnul nostru! Noi credem! Iartă-ne nouă şi miluieşte-ne pe noi! Tu eşti prea-bunul miluitor!”
فَٱتَّخَذْتُمُوهُمْ سِخْرِيًّا حَتَّىٰٓ أَنسَوْكُمْ ذِكْرِى وَكُنتُم مِّنْهُمْ تَضْحَكُونَ ﴿١١٠﴾
Voi i-aţi luat în batjocură ca să uite amintirea Mea şi aţi râs de ei.
إِنِّى جَزَيْتُهُمُ ٱلْيَوْمَ بِمَا صَبَرُوٓا۟ أَنَّهُمْ هُمُ ٱلْفَآئِزُونَ ﴿١١١﴾
Astăzi, eu îi răsplătesc pentru că au răbdat. Ei sunt cei fericiţi.
قَـٰلَ كَمْ لَبِثْتُمْ فِى ٱلْأَرْضِ عَدَدَ سِنِينَ ﴿١١٢﴾
Dumnezeu va spune: “Câţi ani aţi stat pe pământ?”
قَالُوا۟ لَبِثْنَا يَوْمًا أَوْ بَعْضَ يَوْمٍۢ فَسْـَٔلِ ٱلْعَآدِّينَ ﴿١١٣﴾
Ei vor spune: “Noi am stat o zi ori mai puţin de o zi. Întreabă-i pe cei care ţin socoteala.”
قَـٰلَ إِن لَّبِثْتُمْ إِلَّا قَلِيلًۭا ۖ لَّوْ أَنَّكُمْ كُنتُمْ تَعْلَمُونَ ﴿١١٤﴾
El va spune: “Aţi stat atât de puţin timp! O, dacă aţi fi ştiut!
أَفَحَسِبْتُمْ أَنَّمَا خَلَقْنَـٰكُمْ عَبَثًۭا وَأَنَّكُمْ إِلَيْنَا لَا تُرْجَعُونَ ﴿١١٥﴾
Socoteaţi că v-am creat în joacă şi că nu veţi fi întorşi la Noi?”
فَتَعَـٰلَى ٱللَّهُ ٱلْمَلِكُ ٱلْحَقُّ ۖ لَآ إِلَـٰهَ إِلَّا هُوَ رَبُّ ٱلْعَرْشِ ٱلْكَرِيمِ ﴿١١٦﴾
Înălţarea lui Dumnezeu, Regele, Adevărul! Nu este alt dumnezeu afară de El, Domnul Tronului Preacinstit!
وَمَن يَدْعُ مَعَ ٱللَّهِ إِلَـٰهًا ءَاخَرَ لَا بُرْهَـٰنَ لَهُۥ بِهِۦ فَإِنَّمَا حِسَابُهُۥ عِندَ رَبِّهِۦٓ ۚ إِنَّهُۥ لَا يُفْلِحُ ٱلْكَـٰفِرُونَ ﴿١١٧﴾
Cel care cheamă alături de Dumnezeu alt dumnezeu, fără nici o dovadă, va da socoteală Domnului său. Nu! Tăgăduitorii nu sunt fericiţi!
وَقُل رَّبِّ ٱغْفِرْ وَٱرْحَمْ وَأَنتَ خَيْرُ ٱلرَّٰحِمِينَ ﴿١١٨﴾
Spune: “Domnul meu! Iartă şi miluieşte! Tu eşti prea-bunul miluitor!”