Camela lui Salih, semn pentru Thamud

Salih (pace asupra lui) i-a chemat pe Thamud să-L adore pe Allah singur și să se întoarcă la El. Ei au cerut un semn: el și-a invocat Domnul, iar stânca arătată s-a crăpat de o camela imensă, grea de sarcină lungă, după descrierea pe care o rostiseră; ea a avut rândul ei de adăpat și ei rândul lor, într-o zi cunoscută. El i-a avertizat: « aceasta este camela lui Allah, un semn pentru voi ». Împinși de două femei, nouă oameni au pus la cale egorjarea: Qudar ibn Salif a lovit-o cu sabia și a egorjat-o, cu acordul poporului lui, aducând asupra Thamud pedeapsa promisă.

Camela lui Salih, semn pentru Thamud

Obiectul de acum este amintirea poveștii lor, a ceea ce s-a întâmplat din partea lor, a felului în care Allah i-a salvat pe profetul Salih (pace asupra lui) și pe cei care au crezut în el, și a felului în care El a tăiat existența poporului nelegiuit prin necredința lui, prin tirania lui și prin împotrivirea lui față de trimisul lui. Am amintit că ei erau arabi, veniți după 'Ad, și că nu au tras nici o învățătură din ceea ce s-a întâmplat din partea lor. De aceea profetul lor le-a zis: « adorați-L pe Allah: nu aveți la El nici o altă divinitate. O dovadă v-a venit de la Domnul vostru: aceasta este camela lui Allah, un semn pentru voi.

Lăsați-o să pască pe pământul lui Allah și nu-i faceți nici un rău, altfel o pedeapsă dureroasă vă va apuca. Și amintiți-vă când v-a făcut El urmași după 'Ad și v-a așezat pe pământ: vă clădiți palate în câmpiile lui și vă tăiați case în munți. Aduceți-vă deci aminte de binefacerile lui Allah și nu semănați stricăciune pe pământ »: El v-a făcut urmași după ei pentru ca să trageți învățătură din ceea ce s-a întâmplat din partea lor și să acționați în opusul faptelor lor; El v-a îngăduit acest pământ: vă clădiți palate în câmpiile lui și tăiați în munți case cu meșteșug, adică îndemânate în fabricarea și desăvârșirea lor. Primiți deci binefacerea lui Allah prin recunoștință, prin lucrarea bună și prin adorarea Lui singur, fără asociat; păziți-vă să-I fiți neascultători și să vă întoarceți de la ascultarea Lui, căci deznodământul ar fi prăpădit.

De aceea el i-a sfătuit: « Oare veți fi lăsați întru încredințare în ceea ce este aici, printre grădini, izvoare, semănături și palmieri cu ciorchinele strânse? », adică îngramădite, bogate, frumoase, strălucitoare, coapte; « vă tăiați în munți case cu meșteșug. Temați-vă deci de Allah și ascultați-mă. Nu ascultați porunca celor care fac excesul, care semăna stricăciune pe pământ și nu o îndreaptă.

»

El le-a zis de asemenea: « O, popor al meu, adorați-L pe Allah: nu aveți la El nici o altă divinitate. El este cel care v-a creat din pământ și care v-a însărcinat cu punerea lui în valoare », adică: El este cel care v-a creat și v-a făcut să ieșiți din pământ, și v-a făcut pe voi locuitorii lui, dându-l vouă cu ceea ce cuprinde el de culturi și de roade; El este Creatorul, Înzestratorul, așa că doar El merită adorarea, cu excluderea oricărei alte divinități. « Cereți-I deci iertare, apoi întoarceți-vă la El »: părăsiți ceea ce în care vă aflați și întoarceți-vă spre adorarea Lui; El vă va primi și vă va ierta.

« Domnul meu este aproape, El răspunde. » Ei au zis: « O, Salih, tu erai printre noi cel de la care se aștepta (cel mai bine) înainte de aceasta », adică: noi speram că mintea ta va fi deplină înainte de această vorbă, chemarea ta la noi de a-L adora pe Allah singur și de a părăsi ceea ce adoram noi din egali, și părăsirea religiei părinților și a strămoșilor. De aceea ei au zis: « Ne oprești tu să adorăm ceea ce adoră părinții noștri? Noi suntem într-o îndoială apăsătoare în privința a ceea ce ne cheamă tu.

» El a zis: « O, popor al meu, priviți: dacă sunt eu pe o dovadă vădită de la Domnul meu și dacă mi-a adus El din partea Lui o îndurare, cine m-ar ajuta pe mine contra lui Allah dacă i-aș fi neascultător? Nu m-ați adăuga decât pierderea. » Este aceasta din partea lui o delicatețe în exprimare, o blândețe de ținută și un fel frumos de a chema la bine: ce socoteți, dacă lucrarea este așa cum vă spun, și dacă eu vă chem la ea? Care ar fi scuzele voastre dinaintea lui Allah, și ce v-ar mântui dinaintea Lui, în vreme ce mă cereți să las chemarea voastră la ascultarea Lui?

Aceasta îmi este cu neputință, căci este o obligație care apasă pe mine: dacă aș părăsi-o, nici unul dintre voi, nici altcineva, nu m-ar putea apăra de El și nici mă ajuta. Nu voi înceta deci să vă chem la Allah singur, fără asociat, până ce Allah va judeca între mine și voi. Ei i-au zis de asemenea: « tu ești doar printre vrăjiți », adică: printre vrăjiți; ei țintesc un om vrăjit care nu știe ce zice în chemarea lui la adorarea lui Allah singur și la răsturnarea de la sine a oricărei alte divinități din egali. Aceasta este părerea pe care au ales-o majoritatea: vrăjiții însemnează vrăjiții.

S-a zis: printre cei care au un sihr, care este plămânul; ca și cum ar zice: tu ești doar un om lovit de un sihr. Iar prima părere este cea mai vădită, văzând vorba lor după: « tu ești doar un om ca noi. » Vorba lor: « fă deci să vină un semn, dacă ești dintre cei adevărați »: ei i-au cerut să le facă să vină o lucrare peste fire care să dovedească adevărul a ceea ce le aducea. El a zis: « aceasta este o camela: ea are rândul ei de adăpat, și voi aveți un rând de adăpat, într-o zi cunoscută.

Numai nu-i faceți nici un rău, altfel pedeapsa unei zile mari vă va apuca. » Și a zis El: « o dovadă v-a venit de la Domnul vostru: aceasta este camela lui Allah, un semn pentru voi. Lăsați-o să pască pe pământul lui Allah și nu-i faceți nici un rău, altfel o pedeapsă dureroasă vă va apuca. » Și Preaînaltul a zis: « Noi i-am dat lui Thamud camela văzută, dar ei i-au făcut rău.

»

Exegeții au amintit că Thamud s-a adunat într-o zi în adunarea lor, iar trimisul lui Allah Salih a venit la ei, i-a chemat la Allah, i-a amintit, i-a avertizat, i-a sfătuit și le-a poruncit. Ei i-au zis: dacă ne faci să ieșim din această stâncă, și ei arătau o stâncă care se afla acolo, o camela cu cutare și cutare descriere; ei i-au enumerat însușirile, au descris-o și s-au încăpățânat: să fie grea de sarcină lungă, cu cutare și cutare însușiri. Profetul Salih (pace asupra lui) le-a zis: priviți: dacă vă răspund în ceea ce cereți, în felul pe care îl cereți, veți crede în ceea ce vă vin eu, și mă veți confirma în ceea pentru ce am fost trimis? Ei au zis: da.

El a luat atunci promisiunile și înțelegerile lor în aceasta, apoi s-a dus la locul lui de rugăciune, s-a rugat lui Allah cu ceea ce i-a fost decretat, și a invocat Domnul lui să le răspundă în ceea ce cereau. Allah a poruncit acestei stânci să se crăpe de o camela imensă, grea de sarcină lungă, după felul cerut și după descrierea rostită. Când au văzut-o astfel, ei au văzut o lucrare imensă, o priveliște înfricoșătoare, o putere strălucitoare, o dovadă tăioasă și o arătare luminoasă: mulți dintre ei au crezut, dar cei mai mulți dintre ei au rămas în necredința lor, în rătăcirea și în încăpățânarea lor. De aceea El a zis: « dar ei i-au făcut rău », adică: ei au tăgăduit-o și nu au urmat adevărul cu ajutorul ei; aceasta privește pe cei mai mulți dintre ei.

Căpetenia celor care au crezut a fost Junda' ibn 'Amr ibn Mikhlat ibn Lubayd ibn Jawwas, care era dintre notabilii lor, rămășița nobililor în islam. Ei au fost întoarși de aceasta de Du'ab ibn 'Umar ibn Lubayd, de al-Hubab, stăpânul idolelor lor, și de Rabab ibn Sam'ar ibn Jahlas. Junda' l-a chemat pe vărul lui Shihab ibn Khalifa, care era dintre nobilii lor și s-a închinat islamului; aceia l-au împiedicat de aceasta, și el s-a întors către ei. Cu acest prilej, un om dintre musulmani numit Mihrash ibn Ghanma ibn ad-Dumayl a rostit o poezie: « Era o ceată dintre oamenii lui 'Amr care îl chema pe Shihab la religia Profetului.

Notabilii lui Thamud, cu toții laolală, s-a închinat faptului de a le răspunde; și dacă ar fi răspuns, Salih ar fi devenit printre noi cinstit; dar ei nu au preferat pe tovarășul lor lui Du'ab. Iar gulele poporului din al-Hijr s-au întors, după călăuzirea lor, în lupi. »

De aceea Salih le-a zis: « aceasta este camela lui Allah, un semn pentru voi »: el a legat-o de Allah printr-o legătură care cinstește și preamărește, ca vorba Lui: Casa lui Allah, robul lui Allah. « Un semn pentru voi », adică o dovadă a adevărului a ceea ce vă vin eu. « Lăsați-o să pască pe pământul lui Allah și nu-i faceți nici un rău, altfel o pedeapsă de aproape vă va apuca. » Împrejurarea s-a înțeles că această camela va rămâne printre ei, păscând unde voiește în pământul lor, venind la apă o zi din două; când ea venea la apă, bea apa puțului în ziua aceea, iar ei scoteau nevoia lor de apă în ziua aceea pentru ziua de mâine.

S-a zis că ei beau din laptele lui ce le ajungea pentru nevoia lor. De aceea el a zis: « ea are rândul ei de adăpat, și voi aveți un rând de adăpat, într-o zi cunoscută. » Și de aceea Preaînaltul a zis: « Noi le vom trimite camela ca încercare », adică pentru a-i pune la încercare: vor crede ei în ea sau vor tăgădui? « Privește-i deci », adică: așteaptă ce va fi cu ei, « și rabdă » răul pe care ți-l fac; vestirea îți va ajunge în chip vădit.

« Amintește-le că apa este în paragină între ei, și că fiecare rând de adăpat este fixat. »

Egorjarea camelei lui Salih

Când această împrejurare s-a prelungit asupra lor, notabilii lor s-au adunat, iar părerea lor s-a înțeles la egorjarea acestei camele, pentru a scăpa de ea și pentru a-și vedea apa lor bogată. Diavolul le-a înfrumusețat faptele. Allah Preaînaltul a zis: « ei au egorjat camela și i-au fost neascultători poruncii Domnului lor, și au zis: o, Salih, aduce asupra noastră ceea ce ne promiți, dacă ești dintre trimiși » (Sura 7, 77). Cel dintre ei care a luat în grijă uciderea ei a fost notabilul lor Qudar ibn Salif ibn Junda', care era roșcat, cu ochi albaștri, de talie mică; se zicea că era fiul unei desfrânate, născut pe așternutul lui Salif, de la un om numit Siban. Iar acest fapt s-a făcut din acordul tuturor, de aceea faptul a fost atribuit tuturor.

Ibn Jarir și alții dintre cărturarii exegeți au amintit că două femei din Thamud, dintre care una se numea Saduf bint al-Muhayya ibn Zuhayr ibn al-Muhayya, femeie de neam înalt și de bogăție, soția unui om din Aslam; ea l-a părăsit și l-a chemat pe vărul ei numit Misda' ibn Mihraj ibn al-Muhayya, și i-a oferit persoana ei dacă egorja camela. A doua se numea Unayza bint Ghunaym ibn Mijlaz, cunoscută sub kunya Umm Uthman; era o bătrână necredincioasă care avea fiice de la soțul ei Du'ab ibn 'Amr, unul dintre căpetenii; ea i-a oferit lui Qudar ibn Salif cele patru fiice ale ei dacă egorja camela: pe care dintre fiicele ei va voi. Acești doi tineri au fost deci desemnați pentru egorjare, și ei au căutat în poporul lor cine să-i sprijine; șapte alții au răspuns, și ei au devenit nouă: aceia sunt cei amintiți în vorba Preaînaltului: « era în cetate nouă oameni care semăna stricăciune pe pământ și nu o îndreptau. » Ei au căutat apoi restul neamului, au înfrumusețat egorjarea la ei, și ei au răspuns și s-au supus.

Ei au pornit deci să pândescă camela: când ea s-a întors de la adăpătoarea ei, Misda' i-a aruncat o săgeată care a tăiat osul piciorului ei. Femeile neamului au venit pentru uciderea ei, descoperindu-și fețele ca să-i îndemne. Qudar ibn Salif a năvalit asupra ei, a lovit-o cu sabia și i-a tăiat vine; ea a căzut la pământ, rostind un singur blestem mare care îi păzea puiul ei. Apoi a lovit mijlocul trupului ei și a egorjat-o, și puiul ei a ieșit, care s-a cățarat pe un munte greu de urcat și a rostit trei mugeturi.

'Abd ar-Razzaq a raportat, de la Ma'mar, de la cel care l-a auzit pe al-Hasan, că el a zis: puiul a zis: o, Domnule, unde este mama mea? Apoi a intrat într-o stâncă și a dispărut în ea. S-a zis: mai degrabă ei l-au urmărit și l-au egorjat și pe el. Preaînaltul a zis: « ei au chemat pe tovarășul lor, care s-a îngrijit de aceasta și a egorjat-o. Cum a fost pedeapsa Mea, și precizarea Mea! » Și Preaînaltul a zis: « când cel mai nenorocit dintre ei s-a ridicat. Trimisul lui Allah le-a zis: camela lui Allah, și rândul ei de adăpat », adică: feriți-vă de ea; ei l-au tăgăduit, au egorjat-o: Domnul lor i-a zdrobit pentru păcatul lor, iar El a tăgăduit-o în pieire.

Imamul Ahmad a zis: 'Abdullah ibn Numayr ne-a raportat, Hisham, adică ibn Urwa, ne-a raportat, de la tatăl lui, de la 'Abdullah ibn Zamma'a, care a zis: Trimisul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah asupra lui) a rostit o predică și a amintit camela, și a amintit pe cel care o egorjase, și el a zis:

« Când cel mai nenorocit dintre ei s-a ridicat: un om s-a ridicat pentru ea, cumplit, puternic, ascultat în poporul lui, asemenea lui Abu Zamma'a. »

Raportat de Ahmad

Cei doi autori ai celor două Sahiuri l-au extras din hadithul lui Hisham. « Cumplit » înseamnă îndrăzneț; « puternic » înseamnă notabil; « ascultat » înseamnă urmat în poporul lui.

Muhammad ibn Ishaq a zis: Yazid ibn Muhammad ibn Khuthaym mi-a raportat, de la Muhammad ibn Ka'b, de la Muhammad ibn Khuthaym Abu Yazid, de la Ammar ibn Yasir, care a zis: Trimisul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah asupra lui) i-a zis lui Ali:

« Să nu te vestesc eu despre cei mai nenorociți dintre oameni? Doi oameni: unul, Uhaymir Thamud, care a egorjat camela; și cel care te va lovi, o, Ali, aici, până ce aceasta se va îmbiba de el », arătând tamplei lui, apoi bărbii lui.

Raportat de Ibn Abi Hatim

Preaînaltul a zis: « ei au egorjat camela și i-au fost neascultători poruncii Domnului lor, și au zis: o, Salih, aduce asupra noastră ceea ce ne promiți, dacă ești dintre trimiși » (Sura 7, 77). În aceste vorbe s-a adunat o necredință adâncă în mai multe feluri: ei au contrazis pe Allah și pe trimisul Lui săvârșind împotriva împotrivirii hotărâte a egorjării camelei pe care Allah o instituise pentru ei ca semn; și ei au pripit pogorârea pedepsei asupra lor, atrăgând-o în două feluri: condiția care apăsa pe ei în vorba Lui: « nu-i faceți nici un rău, altfel o pedeapsă de aproape vă va apuca »; într-un verset « mare », în altul « dureroasă », tot acesta fiind adevărat; și pripirea lor la aceasta. Iar și aceasta: ei l-au tăgăduit pe trimis în vreme ce dovada tăioasă a profeției lui și a adevărului lui se înființase, și ei o știau cu o certitudine deplină; dar necredința, rătăcirea și încăpățânarea i-au purtat să respingă adevărul și pogorârea pedepsei asupra lor.