Profetul Isa ibn Maryam

Mesia Isa ibn Maryam s-a născut fără tată: Allah a suflat în Maryam din duhul Lui, iar vechii raportează că Jibril a suflat în deschiderea cămășii ei. Mesager spre cei din Bani Israel cu Evanghelia, el modela din lut un chip de pasăre care prindea viață, vindeca pe orbul din naștere și pe lepros și învia morții cu îngăduința lui Allah; o masă gătită a coborât din cer pentru ucenicii lui. Iudeii au vrut să-l ucidă: «ei nu l-au ucis, nici nu l-au răstignit: ci le-a fost arătat asemănător», iar Allah l-a înălțat spre El. El va coborî la sfârșitul veacurilor, va ucide pe Dajjal mincinosul și nu va primi decât islamul.

Povestea lui Isa ibn Maryam, asupra lui cea mai bună dintre rugăciuni și salutul.

Allah cel Preaînalt a spus în sura Al 'Imran, al cărei început a fost revelat, și aceasta cuprinde 83 de versete din ea, în răspuns către creștini, asupra lor fie blestemul lui Allah, aceia care susțin că Allah are un copil; să fie Allah mult mai presus de ceea ce spun ei, preaînalt. Și venise la Mesagerul lui Allah o delegație din Najran, dintre ei, și au început să repete minciuna lor: trinitatea în ipostaze, și susțineau, după pretinsa lor afirmație, că Allah este al treilea dintre trei: și anume esența sfântă, și Isa, și Maryam, potrivit dezacordurilor dintre sectele lor. Allah a revelat deci, la deschiderea acestei sure, o expunere limpede care arată că Isa este un rob printre robii lui Allah: El l-a creat și l-a modelat în pântece, așa cum și-a modelat celelalte creaturi ale Sale, și că El l-a creat fără tată; fii, și a fost.

Cel Preaînalt a expus de asemenea originea nașterii mamei lui, Maryam, și cum a fost povestea ei, și cum a conceput ea pe fiul ei Isa; tot astfel a dezvoltat El aceasta în sura Maryam, și vom vorbi despre toate acestea, cu ajutorul lui Allah și cu reușita frumoasă pe care El o dăruiește și cu călăuzirea Sa:

« Cu adevărat, Allah i-a ales pe Adam, Noe, familia lui Avraam și familia lui Imran peste toate lumile - Ca descendenți unii din alții. Allah este Sami [Cel care Aude Totul], Alim [Atoateștiutor]. [Spune, o, Mohammed] când soția lui Imran a spus: „Doamne, Îți făgăduiesc Ție ceea ce se află în pântecul meu, devotat numai Ție! Primește-l de la mine. Tu ești As-Sami [Cel care Aude Totul], Al-Alim [Atoateștiutorul]. ”

Dar când a născut, a spus: „Doamne, am născut o copilă.” Dar Allah știa bine ceea ce născuse ea și un băiat nu este precum o copilă. „Eu i-am pus numele Maria și caut refugiu la Tine pentru ea și pentru descendenții ei, împotriva lui șeitan cel izgonit!” Domnul ei a acceptat-o cu bună primire și a lăsat-o să crească cu bună creștere și i-a încredințat-o lui Zaharia. De fiecare dată când intra Zaharia la ea în templu, vedea lângă ea mâncare. El a întrebat-o: „O, Maria, de unde ai aceasta?” Iar ea îi răspundea: „Ea este de la Allah. Cu adevărat, Allah îl hrănește pe cel pe care El voiește, fără socoteală!” » Sura 3, 33-37

Cel Preaînalt amintește că El l-a ales pe Adam, pe elita descendenților săi, pe aceia care urmează legea lui și rămân statornici în ascultarea față de el, precum și familia lui Ibrahim, în care au intrat fiii lui Ismail și fiii lui Ishaq. Apoi El a amintit meritul acestei case pure și alese, și anume familia lui Imran. Imran la care se face trimitere aici este tatăl lui Maryam, și este Imran ibn Bashim ibn Amoun ibn Misha ibn Hizqiya ibn Ahziq ibn Mawthim ibn Azarya ibn Amsiya ibn Yawish ibn Ahzihu ibn Yaram ibn Yahfashat ibn Ayish ibn Aban ibn Rahbaam ibn Sulaiman ibn Dawud.

Maryam bint Imran ibn Matan ibn Laya'zar ibn al-Yud ibn Ajban ibn Saduq ibn 'Aya'zur ibn al-Yaqim ibn Aybud ibn Zarba'il ibn Shaltan ibn Yuhinya ibn Birstiya ibn Amoun ibn Micha ibn Hazqil ibn Ajaz ibn Yutham ibn 'Azriya ibn Buram ibn Busafat ibn Asa ibn Abya ibn Rakhî'am ibn Sulaiman ibn Dawud. Există aici o divergență față de ceea ce a raportat Muhammad ibn Ishaq, și nu există niciun dezacord asupra faptului că ea este din linia lui Dawud. Tatăl ei, Imran, era cel care conducea rugăciunea celor din Bani Israel în vremea lui, iar mama sa, Hanna bint Faqoud ibn Qubayl, se afla laolaltă printre închinătoare. Zakariya, profetul vremii aceleia, era, după părerea majorității, soțul surorii lui Maryam, sau soțul mătușii ei din partea mamei. Allah știe mai bine.

Muhammad ibn Ishaq și alții au raportat că mama lui Maryam nu rămânea însărcinată. Într-o zi, a văzut o pasăre care își hrănea puii, și a dorit să aibă un copil. A făcut deci lui Allah un legământ: dacă va rămâne însărcinată, îi va închina copilul său slujirii Casei Sfinte, adică îl va ține laolaltă, în slujirea Bayt al-Maqdis. Menstruația ei veni îndată, iar când s-a purificat, soțul ei s-a unit cu ea, și ea a conceput pe Maryam.

Când a născut-o, a spus: Doamne, am născut-o, o fată: și Allah știe mai bine ce a născut ea, iar de bărbat nu este ca femeia, citire cu ta având damma: adică: pentru slujirea Casei Sfinte. În vremea aceea, oamenii făceau legământ să slujească Casa Sfântă cu unii dintre copiii lor. Și am numit-o Maryam: din aceasta s-a dedus obiceiul de a pune numele copilului în ziua în care se naște, așa cum este statornicit în Sahih, de la Anas, când a venit împreună cu fratele său la Mesagerul lui Allah și fratele său a fost ciupit și s-a pus numele lui Abd Allah. Fiecare băiat este ținut de aqiqa sa: în ziua a șaptea se junecă pentru el, i se pune numele și i se rade capul.

Raportat de Ahmad și de autorii Sunan, și considerat autentic de Tirmidhi; Tirmidhi a citat o variantă a sa; alții l-au considerat autentic. Allah știe mai bine. Cât despre: și o pun sub ocrotirea Ta, pe ea și pe descendenții ei, de diavolul pietrit, rugăciunea i-a fost primită la acest capitol. Abd ar-Razzaq ne a raportat: Ma'mar ne a raportat: de la az-Zuhri: de la Ibn al-Musayyib: de la Abu Hurayra, care a spus: niciun nou-născut nu scapă de atingerea diavolului în clipa în care se naște, care îl face să țipe la atingerea diavolului, cu excepția lui Maryam și a fiului ei.

Apoi Abu Hurayra a spus: citiți, dacă vreți: și o pun sub ocrotirea Ta, pe ea și pe descendenții ei, de diavolul pietrit. Cei doi l-au raportat pe drumul lui Abd ar-Razzaq. Și Ibn Jurayj l-a raportat: de la Ahmad ibn al-Faraj: de la Baqiyya: de la az-Zubaydi: de la az-Zuhri: de la Abu Salama: de la Abu Hurayra, de la Profet, într-un sens apropiat.

Ismail ibn Omar ne a raportat: Ibn Abi Dhi'b ne a raportat: de la Ajlan, eliberatul lui al-Musham'all: de la Abu Hurayra, care a spus: orice nou-născut dintre fiii lui Adam este atins de degetul diavolului, cu excepția lui Maryam bint Imran și a fiului ei Isa. Numai el l-a raportat în acest chip. Și Muslim l-a raportat: de la Abu at-Tahir: de la Ibn Wahb: de la Omar ibn al-Harith: de la Abu Yunus: de la Abu Hurayra, de la Profet, într-un sens apropiat.

Haytham ne a raportat: Hafs ibn Maysara ne a raportat: de la al-'Ala': de la tatăl său: de la Abu Hurayra, care a spus: orice om, când mama sa l-a născut, este ciupit de diavol în cele două brațe ale lui, cu excepția lui Maryam și a fiului ei. Nu vezi pruncul, când este așezat jos, cum țipe? Da, Mesager al lui Allah. Este clipa în care diavolul îl ciupește în cele două brațe ale lui. Acest hadith este după condițiile lui Muslim, dar ei nu l-au raportat în acest chip.

Și Qays l-a raportat: de la al-A'mash: de la Abu Salih: de la Abu Hurayra, care a spus: nu există nou-născut căruia diavolul să nu i-a fi dat o apăsare, una sau două; cu excepția lui Isa ibn Maryam, din pricina: și o pun sub ocrotirea Ta, pe ea și pe descendenții ei, de diavolul pietrit. Tot astfel l-a raportat Muhammad ibn Ishaq: de la Yazid ibn Abd Allah ibn Qusayt: de la Abu Hurayra, de la Profet, cu autenticitatea hadithului.

Abd al-Malik ne a raportat: al-Mughira ibn Abd Allah al-Hizami ne a raportat: de la Abu az-Zinad: de la al-A'raj: de la Abu Hurayra, care a spus: diavolul înțepe coasta fiecărui fiu al lui Adam în clipa în care se naște, cu excepția lui Isa ibn Maryam: diavolul a plecat să-l înțepe, și n-a înțepat decât perdeaua. Acest hadith este după condițiile celor doi Șeikhi, dar ei nu l-au raportat în acest chip.

Doamnele l-a primit deci cu o primire frumoasă, și a făcut-o să crească cu o creștere frumoasă, și a încredințat-o lui Zakariya. Mulți exegeți au amintit că mama ei, când a născut-o, a învelit-o în învelișul ei, apoi a ieșit cu ea spre moschee, și a înmânat-o închinătorilor care locuiau acolo, și ea era fiica imamului lor și a celui care le conducea rugăciunea, și s-au certat pentru ea. Se pare că nu le-a înmânat-o decât după ce a alăptat-o și după îngrijirea unei persoane asemănătoare ei în copilăria ei fragedă; apoi, când le-a încredințat-o, s-au certat cine dintre ei o va lua în îngrijire, și Zakariya era profetul lor în vremea aceea, și a vrut să o ia singur pentru el, excluzându-i pe ceilalți; pentru că soția lui era sora ei, sau mătușa ei din partea mamei, potrivit celor două păreri. Ei s-au opus, și au cerut să tragă la sorți cu ei, și sorții l-au ajutat: cota lui a ieșit biruitoare asupra lor; și aceasta pentru că mătușa din partea mamei are rangul mamei.

Din pricina biruinței lui asupra lor la tragerea la sorți: aceasta se numără printre veștile nevăzutului: aceasta ți-a fost revelată, și tu nu erai lângă ei când aruncau calamele lor pentru a hotărî cine dintre ei o va lua pe Maryam în îngrijire, și tu nu erai lângă ei când se certau. Aceasta pentru că fiecare dintre ei și-a aruncat calamul său, cunoscut lui, apoi le-au luat și le-au pus într-un loc, și au poruncit unui băiat tânăr care nu ajunsese la pubertate să scoată unul dintre ele, și a apărut calamul lui Zakariya. Au cerut să tragă la sorți a doua oară, aruncând calamele lor în râu: cel al cărui calam se va scufunda împotriva cursului apei va fi învingătorul. Au făcut astfel, și calamul lui Zakariya a fost cel care a curs împotriva cursului apei, pe când calamele lor au mers cu apa.

Apoi i-au cerut să tragă la sorți a treia oară: cel al cărui calam va cursa cu apa, pe când restul calamelor vor vedea alergarea lor întoarsă și vor urca spre amonte, va fi învingătorul. Au făcut astfel, și Zakariya a fost învingătorul asupra lor, și a luat-o în îngrijire, fiind cel mai îndreptățit la ea potrivit legii și potrivit decretului, din mai multe motive. De fiecare dată când Zakariya intra la ea în sanctuar, găsea la ea o hrană. A spus: Maryam, de unde îți vine aceasta?

Ea a spus: aceasta vine de la Allah: în adevăr Allah îi dăruiește hrană celui pe care voiește, fără socoteală. Exegeții au spus: Zakariya îi rezervase un loc nobil din moschee, în care nu intra nimeni în afară de ea, și acolo îl închina pe Allah, și își îndeplinea ce îi revenea ca pază a Templului când venea rândul ei, și se dăruia închinării noapte și zi, până se ajunse să se dea exemplul ei pentru închinăciune printre cei din Bani Israel, și ea deveni vestită prin stările nobile și prin însușirile nobile care au apărut în ea. Până încât profetul lui Allah, Zakariya, de fiecare dată când intra la ea în locul de închinăciune al ei, găsea la ea o hrană străină, din afară de anotimp: găsea la ea fructele verii iarna, și fructele iernii vara. De unde îți vine aceasta?

Ea spunea: aceasta vine de la Allah, adică: o hrană cu care Allah m-a împropiat. În adevăr Allah îi dăruiește hrană celui pe care voiește, fără socoteală. Atunci Zakariya a dorit să aibă un copil din flancul lui propriu, deși îmbătrânise și devenise bătrân. A spus: Tu, care îi dăruiești lui Maryam rodul din afară de anotimp, dăruiește-mi un copil, fie și din afară de anotimp.

Ceea ce s-a istorisit din povestea lui este ceea ce am amintit deja în povestea lui.

« Și [spune] când Îngerii au spus: „O, Maria! Allah te-a ales și te-a făcut pură și te-a ales peste femeile lumilor! O, Maria! Fii cu ascultare față de Domnul tău, prosternează-te și pleacă-te, rugându-te împreună cu cei ce se pleacă [în rugăciune]!” Acestea sunt dintre veștile necunoscutului pe care Noi ți le revelăm ție [o, Mohammed]. Tu nu ai fost lângă ei, când ei au aruncat calemurile lor [pentru a hotărî] care dintre ei să o aibă în grijă pe Maria și nu ai fost lângă ei nici când ei au dezbătut.

Și [spune] când Îngerii au spus: „O, Maria! Allah îți vestește un Cuvânt din partea Lui: numele lui va fi Mesia, Iisus, fiul Mariei, măreț în această lume precum și în lumea de Apoi și unul dintre cei mai apropiați [de Allah]. El le va vorbi oamenilor din pruncie și când va fi un bărbat adult și va fi dintre cei dreptcredincioși”. Ea a spus: „Doamne, cum să am un copil fără să mă fi atins un bărbat?” [Îngerul] i-a răspuns: „Așa este Allah; El face ceea ce voiește.” Când El hotărăște un lucru, El Spune doar „Fii” și el este de îndată! Și El îl va învăța scrierea și înțelepciunea, Tora și Evanghelia.

Și trimis la fiii lui Israel [le va spune]: „Cu adevărat, eu vin la voi cu semne de la Domnul vostru. Eu plămădesc pentru voi din lut un chip de pasăre și suflu asupra sa și se va transforma într-o pasăre vie, cu Voia lui Allah. Și-i voi vindeca pe orb și pe lepros, și-i voi învia pe morți, cu Voia lui Allah. Eu vă voi vesti ceea ce mâncați și ceea ce păstrați în casele voastre. În aceasta este un semn pentru voi, dacă voi sunteți credincioși!

Și [eu am venit] pentru a întări ceea ce a fost revelat în Tora mai înainte de mine și vă voi permite o parte din cele ce v-au fost interzise. Și eu am venit la voi cu un Semn de la Domnul vostru, deci fiți cu frică de Allah și dați-mi ascultare! Cu adevărat, Allah este Stăpânul meu și Stăpânul vostru, așadar, adorați-L pe El! Aceasta este Calea cea dreaptă!” » Sura 3, 42-51

Cel Preaînalt amintește că îngerii i-au adus lui Maryam vestea bună a alegerii lui Allah pentru ea, dintre toate femeile lumilor vremii ei, întru aceea că El o alese pentru ca ea să dea naștere unui fiu din ea, fără tată; care, în copilăria lui fragedă, i-ar chema să-l închine pe Allah singur, fără asociat; și tot astfel la vârsta maturității, ceea ce arată că ar ajunge la maturitate și ar chema la Allah în timpul ei. Și i s-a poruncit multă închinăciune, devotament, prosternare și aplecare; pentru a fi vrednică de această noblețe și pentru a mulțumi pentru această binefacere. Ea stătea în rugăciune până i se umflau picioarele, și să-i arate Allah milă, și mamei ei și tatălui ei. Maryam, în adevăr Allah te-a ales, adică: te-a ales și ți-a dat întâietate. Și te-a purificat: adică de vicii, și ți-a dăruit însușirile frumoase.

Și te-a ales peste femeile lumilor: aceasta poate viza lumile vremii ei, ca în: te-am ales peste oameni, și cuvântarea Lui despre cei din Bani Israel: și i-am ales pe ei, cu știință, peste lumi. Se știe că Ibrahim este mai bun decât Musa, și că Muhammed este mai bun decât amândoi; și tot astfel această comunitate este mai bună decât toate comunitățile care au precedat-o, mai numeroasă, mai știutoare, și cu fapte mai rodnice decât cei din Bani Israel și decât celelalte. Și te-a ales peste femeile lumilor: universalitatea ei este păzită; ea ar fi deci cea mai bună dintre femeile lumii, dintre cele care au fost înaintea ei și dintre cele care au venit după ea; pentru că, dacă ea era profețeasă, după părerea celui care susține profeția ei și pe aceea a lui Sara, mama lui Ishaq, și pe aceea a mamei lui Musa, sprijinindu-se pe cuvântarea îngerilor și pe revelația adresată mamei lui Musa, după cum susține Ibn Hazm și alții; atunci: și te-a ales peste femeile lumilor, întrucât nimeni altul nu i s-a dat înainte.

Și Allah știe mai bine. Cât despre părerea majorității, după cum a raportat Abu al-Hasan al-Ash'ari și alții dintre oamenii sunnei și ai consensului: profeția este rezervată bărbaților, și nu există profețeasă printre femei; atunci cele mai înalte ranguri ale lui Maryam sunt: Mesia, fiul lui Maryam, nu este decât un mesager, mesageri au trecut înaintea lui, iar mama lui a fost o adeveritoare. Potrivit acestui lucru, nimic nu împiedică să fie ea cea mai bună dintre adeveritoarele vestite, dintre cele care au fost înaintea ei și dintre cele care vor veni după ea. Și Allah știe mai bine.

Numele ei a venit legat de Asiya bint Muzahim, și de Khadija bint Khuwaylid, și de Fatima bint Muhammed, să fie Allah mulțumit de ele.

Abd ar-Razzaq ne a raportat: Ma'mar ne a informat: de la Qatada: de la Anas: Mesagerul lui Allah a spus: sunt de ajuns pentru tine patru femei dintre femeile lumilor: Maryam bint Imran, și Asiya, soția lui Faraon, și Khadija bint Khuwaylid, și Fatima bint Muhammed. Tirmidhi l-a raportat: de la Abu Bakr ibn Zanjawayh: de la Abd ar-Razzaq, și l-a considerat autentic.

Ibn Mardawayh l-a raportat pe drumul lui Abd Allah ibn Abi Ja'far ar-Razi, și Ibn Asakir pe drumul lui Tamim ibn Ziyad, amândoi de la Abu Ja'far ar-Razi: de la Thabit: de la Anas: Mesagerul lui Allah a spus: cele mai bune femei ale lumilor sunt în număr de patru: Maryam bint Imran, și Asiya, soția lui Faraon, și Khadija bint Khuwaylid, și Fatima bint Muhammed, Mesagerul lui Allah.

Abd ar-Razzaq ne a raportat: Ma'mar ne a raportat: de la az-Zuhri: de la Ibn al-Musayyib: Abu Hurayra istorisea că Profetul a spus: cele mai bune dintre femeile care au călărit cămilele sunt femeile Quraysh: cea mai blândă cu un copil în copilăria lui fragedă, și cea mai dăruitoare pentru un soț cu resurse mărginite. Abu Hurayra a spus: iar Maryam n-a călărit niciodată o cămilă. Și Muslim l-a raportat în Sahihul lui.

Zayd ibn al-Hubab ne a raportat: Musa ibn Ali mi-a raportat: am auzit pe Abu Hurayra spunând: Mesagerul lui Allah a spus: cele mai bune dintre femeile care au călărit cămilele sunt femeile Quraysh: cea mai blândă cu un copil în copilăria lui fragedă, și cea mai milostivă cu un soț cu resurse mărginite. Abu Hurayra a spus: iar Mesagerul lui Allah știa că fiica lui Imran nu călărise cămilele. Numai el l-a raportat astfel, și este după condițiile Sahihului. Și acest hadith are alte drumuri, de la Abu Hurayra.

Zuhayr ne a raportat: Yunus ibn Muhammed ne a raportat: Dawud ibn Abi al-Furat ne a raportat: de la 'Ilba ibn Ahmar: de la Ikrima: de la Ibn Abbas: despre: pe pământ sunt patru chipuri: a spus: știți ce este? Allah și Mesagerul Lui știu mai bine: : cele mai bune femei ale oamenilor Raiului: Khadija bint Khuwaylid, și Fatima bint Muhammed, și Maryam bint Imran, și Asiya bint Muzahim, soția lui Faraon. Și an-Nasa'i l-a raportat pe mai multe drumuri, de la Dawud ibn Abi al-Furat.

Ibn Asakir l-a raportat pe drumul lui Abu Bakr Abd Allah ibn Abi Dawud Sulaiman ibn al-Ash'ath: Yahya ibn Hatim al-Askari ne a raportat: Bishr ibn Mihran ibn Hamdan ne a informat: Muhammed ibn Dinan ne a raportat: de la Dawud ibn Abi Hind: de la ach-Cha'bi: de la Jabir ibn Abd Allah: Mesagerul lui Allah a spus: sunt de ajuns pentru tine patru dintre ele: Fatima bint Muhammed, și Khadija bint Khuwaylid, și Asiya bint Muzahim, și Maryam bint Imran.

Abu al-Qasim al-Baghawi a spus: Wahb ibn Baqiyya ne a raportat: Khalid ibn Abd Allah al-Wasiti ne a raportat: de la Muhammed ibn Amr: de la Abu Salama: : îți amintești când te-ai aplecat asupra Mesagerului lui Allah și ai plâns, apoi ai râs?: mi-a informat că va muri de această boală, și am plâns; apoi m-am aplecat asupra lui, și mi-a informat că voi fi prima dintre ai săi care îl va urma, și că voi fi stăpâna femeilor oamenilor Raiului, cu excepția lui Maryam bint Imran: și am râs. Și originea acestui hadith este în Sahih, iar acest isnad este după condițiile lui Muslim; se află în aceasta că cele două amintite sunt cele mai bune dintre cele patru.

Tot astfel hadithul raportat de imamul Ahmad: Uthman ibn Muhammed ne a raportat: Jarir ne a raportat: de la Yazid, care este Ibn Abi Ziyad: de la Abd ar-Rahman ibn Abi Nu'm: Mesagerul lui Allah a spus: Fatima este stăpâna femeilor oamenilor Raiului, cu excepția lui Maryam bint Imran. Isnad bun, autentificat de Tirmidhi, dar ei nu l-au raportat; și s-a raportat un sens apropiat din hadithul lui Ali ibn Abi Talib, dar isnadul lui are o slăbiciune.

Propoziția este că aceasta arată că Maryam și Fatima sunt cele mai bune dintre aceste patru, iar excluderea poate însemna că Maryam este mai bună decât Fatima, sau că ele sunt egale în merit; dar a ajuns un hadith care, dacă este autentic, statornicește prima posibilitate. Abu al-Hasan ibn al-Farra', Abu Ghalib și Abu Abd Allah, cei doi fii ai lui al-Banna, ne au informat: Abu Ja'far ibn al-Muslima ne a informat: Abu Tahir al-Mukhallis ne a informat: Ahmad ibn Sulaiman ne a raportat: az-Zubayr, care este Ibn Bakkar, ne a raportat: Muhammed ibn al-Hasan ne a raportat: de la Abd al-Aziz ibn Muhammed: de la Musa ibn Uqba: de la Kurayb: Mesagerul lui Allah a spus: stăpâna femeilor oamenilor Raiului este Maryam bint Imran, apoi Fatima, apoi Khadija, apoi Asiya, soția lui Faraon.

Dacă acest text este păstrat cu: apoi, Abu Hatim ar-Razi l-a raportat de asemenea: de la Dawud al-Ja'fari: de la Abd al-Aziz ibn Muhammed, care este ad-Darawardi: de la Ibrahim ibn Uqba: de la Kurayb: de la Ibn Abbas, urcat la Profet, amintind numele cu un și de coordonare și nu cu un apoi de ordine, isnadul și textul lui deci diferă de el. Și Allah știe mai bine.

Cât despre hadithul raportat de Ibn Mardawayh, din hadithul lui Shu'ba: de la Mu'awiya ibn Qurra: de la tatăl său: Mesagerul lui Allah a spus: mulți bărbați au ajuns la desăvârșire, dar numai trei femei au ajuns la ea: Maryam bint Imran, și Asiya, soția lui Faraon, și Khadija bint Khuwaylid; iar meritul lui Aișa asupra femeilor este ca meritul tharidului asupra tuturor celorlalte mâncăruri.

Tot astfel hadithul raportat de Grup, în afară de Abu Dawud, pe mai multe drumuri: de la Shu'ba: de la Amr ibn Murra: de la Murra al-Hamdani: de la Abu Musa al-Ash'ari: Mesagerul lui Allah a spus: mulți bărbați au ajuns la desăvârșire, dar numai Asiya, soția lui Faraon, și Maryam bint Imran au ajuns la ea; iar meritul lui Aișa asupra femeilor este ca meritul tharidului asupra tuturor celorlalte mâncăruri. Este un hadith autentic cum vezi: cei doi Șeikhi au căzut de acord să-l raporteze, iar textul lui cere să se restrângă desăvârșirea femeilor la Maryam și Asiya, dar poate aceasta viza vremea lor, de vreme ce fiecare dintre cele două a crescut un profet în copilăria lui fragedă: Asiya l-a crescut pe Musa, cel care a vorbit cu Allah, iar Maryam l-a crescut pe fiul ei, robul lui Allah și mesagerul Lui; aceasta deci nu exclude desăvârșirea celorlalți din această comunitate, precum Khadija și Fatima: Khadija l-a slujit pe Mesagerul lui Allah cincisprezece ani înainte de profeție, și mai mult de zece ani după, și ea i-a fost un vizir al adevărului prin persoana ei și prin averea ei, și Allah a fost mulțumit de ea.

Cât despre Fatima, fiica Mesagerului lui Allah, ea a fost deosebită cu un merit în plus asupra surorilor ei: pentru că a fost lovită de moartea Mesagerului lui Allah, pe când restul surorilor ei a murit în timpul vieții lui. Cât despre Aișa: ea a fost cea mai iubită dintre soțiile Mesagerului lui Allah, și nu s-a căsătorit cu nicio fecioară decât cu ea, și nu se cunoaște printre celelalte femei ale acestei comunități, nici chiar în altă parte, una mai știutoare sau mai lucidă decât ea; Allah s-a mâniat pentru ea când oamenii minciunii au spus ceea ce au spus, și El a revelat puritatea ei din cei șapte ceruri. Și ea a trăit după Mesagerul lui Allah aproape cincizeci de ani, transmițând Coranul și suna de la el, dând avize religioase musulmanilor și împăcând oamenii împărțiți; ea este cea mai nobilă dintre mamele credincioșilor, inclusiv Khadija bint Khuwaylid, mama fetelor și a băieților, după părerea unui grup de savanți vechi și târziu, dar mai bine este a se opri între cele două.

Și: meritul lui Aișa asupra femeilor este ca meritul tharidului asupra tuturor celorlalte mâncăruri poate fi general față de femeile amintite și față de celelalte, și poate fi general față de ceea ce este dincolo de femeile amintite. Și Allah știe mai bine.

Propoziția aici este amintirea a ceea ce privește pe Maryam bint Imran: Allah a purificat-o și a ales-o peste femeile lumilor vremii ei, și este posibil ca întâietatea ei să fie generală asupra tuturor femeilor, după cum am înaintat. A ajuns într-un hadith că ea ar fi, ea și Asiya bint Muzahim, dintre soțiile Profetului în Rai. Am amintit în tafsir despre: de văduve și de fecioare: văduva este Asiya, iar dintre fecioare Maryam bint Imran. Și l-am amintit la sfârșitul surei at-Tahrim. Și Allah știe mai bine.

Abd Allah ibn Najiya ne a raportat: Muhammed ibn Sa'd al-Awfi ne a raportat: tatăl meu ne a raportat: unchiul meu al-Husayn ne a raportat: Yunus ibn Nufay' ne a raportat: de la Sa'd ibn Junada, care este al-Awfi: Mesagerul lui Allah a spus: în adevăr Allah m-a cununat în Rai cu Maryam bint Imran, și cu soția lui Faraon, și cu sora lui Musa.

Ibrahim ibn 'Ar'ara ne a raportat: Abd an-Nur ibn Abd Allah ne a raportat: Yunus ibn Shu'ayb ne a raportat: Mesagerul lui Allah a spus: știi că Allah m-a cununat cu Maryam bint Imran, și cu Asiya bint Muzahim, și cu Kalthum, sora lui Musa? Ibn Ja'far al-'Uqayli l-a raportat din hadithul lui Abd an-Nur, și spune: grăbește-te, Mesager al lui Allah. Și acest hadith nu este păstrat.

Muhammed ibn al-Hasan mi-a raportat: de la Ya'la ibn al-Mughira: de la Ibn Abi Dawud: Mesagerul lui Allah a intrat la Khadija în timpul bolii care i-a pricinuit moartea: : ce adâncire văd în tine, Khadija, și Allah poate să pună în adâncire mult bine: nu știi că Allah m-a cununat cu tine, în Rai, cu Maryam bint Imran, și cu Kalthum, sora lui Musa, și cu Asiya, soția lui Faraon? Ti-a făcut El Allah aceasta, Mesager al lui Allah? Da, spuse ea: cu ușurare și cu fii. Ibn Asakir a raportat, din hadithul lui Muhammed ibn Zakariya al-Ghallabi: al-Abbas ibn Bakkar ne a raportat: Abu Bakr al-Hudhali ne a raportat: de la Ikrima: de la Ibn Abbas: Mesagerul lui Allah a intrat la Khadija în agonie: : Khadija, când îți vor întâlni încercările tale, transmite-le din partea mea salutul. Mesager al lui Allah, și te-ai căsătorit tu înaintea mea? Nu, dar Allah m-a cununat cu Maryam bint Imran, și cu Asiya bint Muzahim, și cu Kalthum, sora lui Musa.

Ibn Asakir a raportat, pe drumul lui Suwayd ibn Sa'id: Muhammed ibn Salih ibn Omar ne a raportat: de la ad-Dahhak și Mujahid: Jibril a coborât spre Mesagerul lui Allah cu cele cu care a fost trimis, și s-a așezat la vorbă cu Mesagerul lui Allah, când a trecut Khadija: : cine este aceasta, Muhammed? Este o adeveritoare din comunitatea mea. Jibril a spus: am la mine, pentru ea, un mesaj de la Domn, să o salute, și să-i aducă vestea bună despre o casă în Rai, de qasab, depărtată de foc, fără durere nici zgomot: Allah este Salutul, și de la El vine salutul: și salutul asupra voastră amândurora, și mila lui Allah și binecuvântările Lui. Mesager al lui Allah, ce este această casă de qasab?

O perlă scobită, între casa lui Maryam bint Imran și casa lui Asiya bint Muzahim, și amândouă sunt soțiile mele în ziua Învierii. Originea salutului adresat lui Khadija din partea lui Allah, și a vestirii care i-a fost făcută despre o casă în Rai de qasab fără zgomot nici durere, este în Sahih, dar această povestire cu aceste adăugiri este foarte străină; și toate aceste hadithuri au isnaduri care merită examen.

Ibn Asakir a raportat, din hadithul lui Abu Zur'a ad-Dimashqi: Abd Allah ibn Salih ne a raportat: Mu'awiya mi-a raportat: de la Safwan ibn Amr: de la Khalid ibn Ma'dan: de la Ka'b al-Ahbar: Mu'awiya l-a întrebat despre stâncă: voia să spună stânca lui Bayt al-Maqdis: : stânca este pe un palmier, iar palmierul este pe un râu dintre râurile Raiului, iar sub palmier se află Maryam bint Imran și Asiya bint Muzahim, care țes funiile oamenilor Raiului până se ridică Ceasul. Apoi l-a raportat pe drumul lui Ismail ibn Ayyash: de la Tha'laba ibn Muslim: de la Mas'ud: de la Abd ar-Rahman: de la Khalid ibn Ma'dan: de la Ubada ibn as-Samit, de la Profet, dintr-o povestire asemănătoare. Și această povestire este demnă de ocară în acest chip, ea este chiar falsificată.

Abu Zur'a l-a raportat apoi: de la Abd Allah ibn Salih: de la Mu'awiya: de la Mas'ud ibn Abd ar-Rahman: de la Ibn 'A'idh: Mu'awiya l-a întrebat pe Ka'b despre stânca lui Bayt al-Maqdis, și el a descris-o. Că acest cuvânt ar fi de la Ka'b al-Ahbar este mai verosimil; și acest cuvânt al lui Ka'b al-Ahbar nu-l întâlnești decât printre relatări israelite, dintre care o parte este minciună fabricată, falsificată de unii dintre ereticii sau neștiutorii lor, iar acesta se numără printre ele. Și Allah știe mai bine.

Nașterea robului și mesagerului Isa ibn Maryam, cea pură.

« Și pomenește [O, Mohammed] în Carte [Coranul] și de Maria, când ea s-a retras de la neamul ei într-un loc spre răsărit. Și a pus între ea și între ei un văl. Și atunci am trimis la ea Duhul Nostru, care i s-a arătat cu înfățișarea unui om adevărat. Ea a spus: „Caut apărare la Cel Milostiv față de tine! Dacă ai teamă de Allah [nu te apropia de mine].” El i-a răspuns: „Eu sunt numai un Trimis al Domnului tău ca să-ți vestesc un prunc curat.” Însă ea a spus: „Cum să am eu un prunc, dacă nu m-a atins niciun bărbat și eu nu sunt nici desfrânată [Baghiyya]?”

El a spus: „Așa [va fi] spune Domnul tău: „Acesta pentru Mine-i [un lucru] ușor! Și-l vom face Noi un semn pentru oameni și o îndurare din partea Noastră! Acesta-i un lucru [de mult] hotărât.” Și ea l-a purtat [în pântece] și s-a retras cu el într-un loc depărtat. Și durerile nașterii au dus-o lângă trunchiul unui curmal și a zis: „O, de aș fi murit înainte de aceasta și cu totul de-aș fi fost uitată.” Dar [un glas] a strigat-o de sub ea, [spunându-i]: „Nu fi mâhnită! Domnul tău a făcut mai jos de tine un pârâiaș.

Și scutură spre tine trunchiul de curmal, căci vor fi lăsate să cadă lângă tine curmale proaspete coapte. Așadar, mănâncă, bea și fii fericită [de copilul tău]. Iar de vei vedea vreun om, spune-i: „Cu adevărat, eu i-am jurat Celui Milostiv un post și de aceea nu voi sta astăzi de vorbă cu niciun om.” Apoi ea l-a adus la poporul ei, purtându-l [în brațe]. Și ei i-au spus: „O, Maria, tu ai făcut un lucru îngrozitor. O, soră a lui Aaron, tatăl tău nu a fost un om [făcător] de rău, iar mama ta nu a fost o desfrânată.”

Ea [Maria] a făcut semn spre el, dar ei au spus: „Cum să vorbim cu acela care este un [mic] prunc în leagăn?” [Iisus] a spus: „Cu adevărat, eu sunt robul lui Allah! El mi-a dăruit Scriptura și m-a făcut Profet. Și El m-a binecuvântat, oriunde aș fi, și mi-a poruncit Rugăciunea [As-Salat] și Dania [Az-Zakat], cât voi trăi, Și m-a făcut ascultător față de mama mea și nu m-a făcut pe mine trufaș, nici ticălos. Și pacea fie asupra mea în ziua în care m-am născut și în ziua în care voi muri și în ziua în care voi fi adus la viață [din nou].”

[Spune, o, Mohammed]: „Acesta este Iisus, fiul Mariei!” Aceasta este povestea adevărată de care ei se îndoiesc. Nu se cuvine ca Allah să-Și atribuie un fiu. Mărire Lui! Dacă El hotărăște un lucru, atunci El zice „Fii!”, iar el este. [Iisus a spus] Într-adevăr Allah este Domnul meu și Domnul vostru. Adorați-L pe El și acesta este un drum drept. Dar sectele se ceartă între ele și va fi vai pentru cei care nu cred, la vederea unei Zile cumplite. » Sura 19, 16-37

Cel Preaînalt aminti această povestire după povestea lui Zakariya, care este ca o introducere și o apropiere prealabilă de ea, tot astfel cum a amintit-o în sura Al 'Imran legându-le într-un singur context; și cum a spus în sura al-Anbiya:

« Și [adu-ți aminte] de Zaharia, când l-a chemat pe Domnul său: „Doamne, nu mă lăsa singur, căci Tu ești Cel mai bun dintre moștenitori!” Și i-am răspuns Noi și i l-am dat lui pe Ioan și am tămăduit-o pentru el pe soața lui. Ei se întreceau în bine și Ne chemau cu dorință și cu teamă și erau evlavioși față de Noi. Și [spune] de cea care și-a păstrat castitatea [Maria]. Și am suflat Noi asupra ei prin duhul Nostru [Gavriil] și am făcut din ea și din fiul ei semn pentru [toate] lumile. » Sura 21, 89-91

S-a spus deja că Maryam, când mama ei a consacrat-o, slujea Casei Sfinte, și că tutorele ei a fost soțul surorii ei, sau al mătușii ei din partea mamei, profetul vremii aceleia Zakariya, și că îi rezervase un sanctuar, și anume locul nobil al moscheii în care nimeni nu intra, în afară de ea, fără îngăduința ei; și că, ajunsă la vârstă, s-a silit în închinăciune, și nu era în vremea aceea asemenea ei în chipurile de închinăciune; și că au apărut pe ea stări de care Zakariya era gelos; și că îngerii i-au adus vestea alegerii lui Allah pentru ea, și că El îi va dărui un fiu curat, care va fi un profet nobil, curat și cinstit, susținut prin minuni. Ea s-a mirat deci de nașterea unui fiu fără tată; pentru că nu avea soț, și nu era dintre cele care se căsătoresc. Îngerii i-au învestit deci că Allah este în stare de ceea ce voiește: fii, și este.

Ea s-a aplecat deci înaintea acestui lucru, s-a întors la Allah, s-a supus poruncii Lui, și a știut că acolo este pentru ea o încercare mare: pentru că oamenii ar vorbi despre ea din pricina aceasta, necunoscând adevărul lucrului, privind doar la înfățișarea lucrurilor, fără chibzuire nici pricepere. Ea nu ieșea din moschee decât la vremea menstruației ei, sau pentru o trebuință necesară: a căuta apă sau a găsi hrană. Într-o zi, a ieșit pentru unele din treburile ei și s-a retras, adică s-a izolat singură, la răsăritul moscheii al-Aqsa, când Allah i-a trimis duhul credincios, care s-a înfățișat la ea sub chipul unui om perfect modelat. Când l-a văzut, a spus: caut scăpare la Milostivul de tine, dacă ești evlavios.

Abu al-'Aliya a spus: ea știa că omul evlavios este cel care știe să se țină. Și aceasta rastoarnă părerea celui care susținea că era la cei din Bani Israel un om stricat, vestit pentru stricăciunea lui, numit Taqi; căci aceasta este un cuvânt fals, fără dovadă, și dintre cele mai ușoare cuvinte. Nu sunt decât mesagerul Domnului tău: nu sunt un om, ci un înger pe care Allah m-a trimis spre tine, ca să-ți dăruiesc un fiu curat, adică un copil curat. Cum să am un fiu, sau cum să mi se nască un copil, de vreme ce nu am soț, și nu sunt dintre cele care săvârșesc fapta de rușine?

Îngerul i-a răspuns mirării ei de nașterea unui fiu din ea, în această stare: astfel a spus Domnul tău: adică: El a făgăduit că va crea din tine un fiu, de vreme ce nu ești măritată, și nu vei fi dintre cele care se dedau la curvie. Și aceasta îi este Lui ușoară, și lesne lângă El: El este în stare de ceea ce voiește. Și pentru a face din el un semn pentru oameni: adică: și pentru a face din crearea lui, în această stare, o dovadă a desăvârșirii puterii Noastre asupra felurilor de creare: căci cel Preaînalt a creat pe Adam fără bărbat nici femeie, și a creat pe Hawwa dintr-un bărbat fără femeie, și a creat pe Isa dintr-o femeie fără bărbat, și a creat restul creației din bărbat și femeie. Și o milă din partea Noastră: adică: prin el facem Noi milă robilor, întru aceea că îi va chema spre Allah în copilăria lui fragedă și în vârsta lui matură, în copilărie și maturitate, invitându-i a închina lui Allah singur închinăciunea fără asociat, și a-L declara curat de orice tovarășă, de copii, de asociați, de rivali, de contrazicitori și de egali.

Și era un lucru decretat: aceasta poate fi sfârșitul cuvântării lui Jibril cu ea, adică este un lucru pe care Allah l-a decretat, de neschimbat, predestinat și fixat. Acesta este sensul cuvântului lui Muhammed ibn Ishaq, pe care Ibn Jarir l-a ales, și pe care nimeni altul nu l-a raportat. Și Allah știe mai bine.

Și era un lucru decretat este o aluzie la suflarea lui Jibril în ea, despre Maryam bint Imran, cea care și-a păstrat castitatea: Noi am suflat în ea din duhul Nostru. Mai mult de unul dintre vechi a amintit că Jibril a suflat în deschiderea cămășii ei, și suflarea a coborât spre pântecele ei, și ea a rămas însărcinată îndată, așa cum rămâne însărcinată femeia la unirea cu soțul ei.

Cât despre cel care a spus că a suflat în gura ei, sau că cel care îi vorbea era duhul care s-a strecurat în ea prin gura ei: acest cuvânt contrazice ceea ce se înțelege din contextele acestei povestiri în locurile ei din Coran; căci acest context arată că cel care a fost trimis spre ea este un înger dintre îngeri, și anume Jibril, și că el n-a făcut decât să sufle în ea, iar îngerul nu s-a înfățișat în fața pântecului ei, ci a suflat în deschiderea cămășii ei, și suflarea a coborât spre pântecele ei și s-a strecurat în el: Noi am suflat în ea din duhul Nostru arată că suflarea s-a strecurat acolo, nu în gura ei, după cum s-a raportat de la Ubayy ibn Ka'b, nici în pieptul ei, după cum s-a raportat de la as-Suddi, cu isnadul lui, de la unii dintre Companioni. Ea deci a conceput. Ea a conceput fiul ei și s-a retras cu el într-un loc depărtat. Aceasta pentru că Maryam, când a conceput, a fost apăsată de sarcină, și a știut că mulți oameni ar spune cuvinte despre ea.

Mai mult de unul dintre vechi a amintit, printre ei Wahb ibn Munabbih, că când au apărut pe ea semnele sarcinii, primul care a băgat de seamă aceasta a fost un om dintre închinătorii celor din Bani Israel, Iusuf ibn Iacob tâmplarul, care era verul din partea mamei; și a început să se miră puternic de aceasta, din pricina a ceea ce știa despre ea: evlavia ei, puritatea ei și închinăciunea ei; și o vedea în ciuda aceasta însărcinată, fără soț. Într-o zi i-a întors cuvântul în vorbă: Maryam, poate să fie o semănătură fără sămânță? Da. Și cine a creat prima semănătură?

Poate să fie un copac fără apă nici ploaie? Da. Și cine a creat primul copac? Poate să fie un copil fără bărbat?

Da, în adevăr Allah a creat pe Adam fără bărbat nici femeie. Învește-mă deci din povestea ta. Mi-a fost adusă mie vestea bună despre un cuvânt de la El, al cărui nume este Mesia, Isa ibn Maryam, vestit în această lume de jos și în cealaltă, și dintre apropiați: și va vorbi oamenilor în leagăn și la vârstă matură, și dintre drepți. Și s-a raportat o povestire asemănătoare de la Zakariya: că el a întrebat-o, și ea i-a răspuns în același fel.

Și Allah știe mai bine.

As-Suddi a amintit, cu isnadul lui, de la Companioni, că Maryam a intrat într-o zi la sora ei: știi că sunt însărcinată? Și eu simt și eu că sunt însărcinată? Ea a îmbrățișat-o: văd ceea ce este în pântecele meu prosternându-se înaintea a ceea ce este în pântecele tău, venit să închegă un cuvânt al lui Allah. Și sensul prosternării aici este smerenia și venerația, ca prosternarea la întâlnirea salutului, cum era în legea celor care ne-au precedat, și cum Allah a poruncit îngerilor să se prostern înaintea lui Adam.

Malik a spus: mi-a ajuns că Isa ibn Maryam și Yahya ibn Zakariya erau veri prin mamele lor, și că cele două sarcini ale lor au fost simultane: văd ceea ce este în pântecele meu prosternându-se înaintea a ceea ce este în pântecele tău. Văd aceasta ca întâietate a lui Isa; pentru că Allah cel Preaînalt l-a făcut să învie morții, și să vindecă orbul din naștere și leprosul. Raportat de Ibn Abi Hatim. Maryam a spus: când eram singură, îmi vorbea și conversea cu mine, și când eram printre oameni, el îl preamărea pe Allah în pântecele meu.

Apoi se pare că ea l-a purtat nouă luni, așa cum femeile poartă și nasc la termenul sarcinii lor; căci dacă ar fi fost altfel, ar fi fost amintit. Și s-a raportat de la Ibn Abbas și de la Ikrima că ea l-a purtat opt luni. Ea n-a făcut decât să conceapă și să nască: ea l-a purtat nouă ceasuri. Ea deci a conceput și s-a retras cu el într-un loc depărtat: durerile nașterii au cuprins-o spre trunchiul palmierului.

Cel drept este că fiecare lucru este urmat de ceea ce îi este de ajuns, ca în cuvântarea Lui: dimineața, pământul înverzește. Apoi Noi am creat picătura de sămânță într-un cheag, și am făcut din cheag o bucată de carne, și am făcut din carne oase, și am îmbrăcat oasele cu carne, apoi Noi l-am produs ca o altă creare: binecuvântat fie Allah, cel mai bun dintre creatori. Și se știe că între fiecare stare sunt patruzeci de zile, după cum este statornicit în hadithul asupra căruia este consensul.

Apoi povestea ei s-a răspândit, și s-a răspândit printre cei din Bani Israel că ea era însărcinată; și nicio casă nu era vizitată atât cât casa lui Zakariya. Și unii eretici au acuzat-o de Iusuf, care se închina cu ea în moschee. Maryam s-a ascuns de ei, s-a depărtat de ei și s-a retras într-un loc depărtat. Durerile nașterii au cuprins-o spre trunchiul palmierului: adică durerile au purtat-o și au silit-o spre trunchiul palmierului; și acest trunchi, după hadithul raportat de an-Nasa'i cu un isnad fără ocară, de la Anas, urcat la Profet, și de la al-Bayhaqi cu un isnad pe care l-a autentificat, de la Shaddad ibn Aws, urcat de asemenea: este Bayt Lahm, pe care unii dintre regii Rum au zidit apoi, după cum vom aminti: această clădire uriașă care se vede.

Ea a spus: vai, dacă aș muri înainte de aceasta, și aș fi în uitare, uitată cu totul; se află în aceasta o dovadă a îngăduinței de a dori moartea în clipa încercărilor: pentru că ea știa că oamenii o vor acuza și nu o vor crede, o vor socoti mai degrabă mincinoasă când va veni la ei cu un copil în brațe, de vreme ce ea era printre ei laolaltă dintre închinătoarele devotate, locuitoare ale moscheii, atașate de ea, în retragere duhovnicească în sânul ei, ieșită din casa profeției și a evlaviei, fără nicio ocară. Atunci el a chemat-o de sub ea: nu te mâhni. Despre cel care a chemat-o, de jos, din locul cel mai de jos, sunt două păreri: una dintre ele este că este Jibril; este părerea lui al-'Awfi, de la Ibn Abbas. Și Isa n-a vorbit decât înaintea oamenilor.

Tot astfel au spus Sa'id ibn Jubayr, și Amr ibn Maymun, și ad-Dahhak, și as-Suddi, și Qatada. Și au spus Mujahid, și al-Hasan, și Ibn Zayd, și Sa'id ibn Jubayr: este fiul ei Isa. Și Ibn Jarir a ales aceasta. Nu te mâhni: Domnul tău a pus la picioarele tale un pârâu.

S-a spus: este râul, și spre aceasta se îndreaptă majoritatea; a ajuns un hadith despre aceasta raportat de at-Tabarani, dar este slab; și Ibn Jarir a ales aceasta, și este cel drept. Și s-a raportat de la al-Hasan, și de la ar-Rabi' ibn Anas, și de la Ibn Aslam și alții că este fiul ei. Și zguduie spre tine trunchiul palmierului: curmal coapte vor cădea pe tine. El a amintit hrana și băutura: mănâncă deci, bea, și bucură-ți ochiul.

Apoi s-a spus: trunchiul palmierului era uscat, și era un palmier cu roade. Și Allah știe mai bine. Și este posibil că să fi fost un palmier, dar să nu fi fost cu roade în clipa aceea; pentru că nașterea lui a avut loc iarna, care nu este anotimpul rodelor; și aceasta se poate înțelege din cuvântarea celui Preaînalt: curmal coapte vor cădea pe tine. Amr ibn Maymun a spus: nimic nu este mai bun pentru născuze decât curmalele și curmalul copt.

Apoi a fost recitat acest cuvânt.

Ali ibn al-Husayn ne a raportat: Shayban ne a raportat: Masrur ibn Sa'id at-Tamimi ne a raportat: Abd ar-Rahman ibn Amr al-Awza'i ne a raportat: de la Urwa ibn Ruwaym: de la Ali ibn Abi Talib: Mesagerul lui Allah a spus: prețuiți-o pe mătușa voastră, palmierul: căci el a fost creat din lutul din care a fost creat Adam. A spus de asemenea: hrăniți femeile voastre la naștere cu curmal copt; și dacă nu este curmal copt, atunci curmale; și nu este copac mai nobil lângă Allah decât acela sub care a coborât Maryam bint Imran. Tot astfel l-a raportat Abu Ya'la în Musnadul lui: de la Shayban ibn Farrukh: de la Masruq ibn Sa'id: Masrur ibn Sa'id at-Tamimi. Ibn 'Adi a raportat acest hadith de la el, de la al-Awza'i: și el este vestit pentru hadithuri demne de ocară, și nu am auzit despre el, decât în acest hadith: el raportează de la al-Awza'i manyunele numeroase pe care nu este îngăduit a le invoca.

Așadar: și dacă vezi vreun om, spune: am făcut la Milostivul un legământ cu un post: nu voi vorbi astăzi cu niciun om; aceasta se numără printre sfârșitul cuvântării celui care a chemat-o de sub ea. Mănâncă deci, bea, și bucură-ți ochiul: și dacă vezi vreun om: adică: dacă vezi pe cineva dintre oameni, spune-i: am făcut la Milostivul un legământ cu un post: adică o tăcere. Și postul legii lor cuprindea abținerea de la vorbă și de la hrană: este părerea lui Qatada, și a lui as-Suddi, și a lui Ibn Aslam. Nu voi vorbi astăzi cu niciun om: câtă vreme legea noastră, este de blamat pentru cel care postește a ține tăcere o zi întreagă.

Ea a venit deci la neamul ei, purtându-l. Au spus: Maryam, ai venit cu un lucru urât. Soră a lui Harun: tatăl tău nu era un om al răului, și mama ta nu era o desfrânată. Mulți dintre vechi, care raportează de la oamenii Cărții, au amintit că, când au băgat de seamă lipsa ei printre ei, au pornit să o caute, și au trecut pe lângă locul ei, cu luminile în jurul ei; și când au întâlnit-o și au găsit cu ea copilul ei: Maryam, ai venit cu un lucru urât, adică o treabă mare și demnă de ocară. Și cuvântul lor merită examen, cu atât mai mult cu cât este vorba de cuvinte al căror început rastoarnă sfârșitul; pentru că limpezimea contextului coranic arată că ea l-a purtat ea însăși, și a venit la neamul ei purtându-l; și aceasta după ce s-a ridicat din lațuri după patruzeci de zile.

Propoziția este că, când au văzut-o purtând cu ea copilul ei, au spus: Maryam, ai venit cu un lucru urât; iar friya este fapta demnă de ocară și mare printre fapte și cuvinte. Soră a lui Harun: s-a spus că ei au asemănat-o cu o închinătoare a vremii lor pe care o egala în închinăciune, și care se numea Harun. Au asemănat-o cu un om vicios al vremii lor numit Harun: este părerea lui Sa'id ibn Jubayr. Au vrut să spună prin Harun fratele lui Musa, și au asemănat-o cu el în închinăciune.

Muhammed ibn Ka'b al-Qurazi s-a înșelat susținând că ea era soră a lui Musa și a lui Harun după sânge: căci între ei sunt veacuri lungi pe care nici cel mai neștiutor dintre savanți nu le-ar putea neglija, ceea ce rastoarnă acest cuvânt odios; și este ca și cum Tora l-ar fi înșelat, în care se spune că Maryam, sora lui Musa și a lui Harun, a bătut din tobel în ziua în care Allah l-a mântuit pe Musa și pe neamul lui, și a înecat pe Faraon și pe neamul lui: el a crezut deci că aceasta este aceea; și aceasta este dintre cele mai false și contrară hadithului autentic, ca și cu textul Coranului, după cum am statornicit pe larg în tafsir; lui Allah lauda și facerea. A ajuns hadithul autentic care arată că ea avea un frate numit Harun; și nimic, din povestea nașterii ei și a consacrării de către mama ei, nu arată că ea n-ar avea alt frate decât el. Și Allah știe mai bine.

Abd Allah ibn Idris ne a raportat: am auzit pe tatăl meu amintind: de la Simak: de la Alqama ibn Wa'il: de la al-Mughira ibn Shu'ba: Mesagerul lui Allah m-a trimis: vezi ceea ce citiți: soră a lui Harun, și că Musa a fost mult înaintea lui Isa cu atât și atât. M-am întors deci, și am raportat aceasta Mesagerului lui Allah, care a spus: nu le-ai spus că se numeau după profeți și după drepții care i-au precedat? Tot astfel l-au raportat Muslim, și an-Nasa'i, și Tirmidhi, din hadithul lui Abd Allah ibn Idris: hadith bun și autentic, rar, pe care nu-l cunoaștem decât de la el. Nu le-ai spus că se numeau după drepții lor și după profeții lor? Și Qatada și alții au amintit că se numeau adesea după Harun: el a asistat la unele dintre înmormântările lor, și a văzut o mulțime mare de oameni numiți Harun: patruzeci de mii. Și Allah știe mai bine.

Soră a lui Harun: și hadithul arată că ea avea un frate după sânge numit Harun. Tatăl tău nu era un om al răului, și mama ta nu era o desfrânată: adică: nu ești din casa aceea al cărei caracter este acesta, nici din a lor întreaintime: nici fratele tău, nici mama ta, nici tatăl tău. Ei au acuzat-o deci de infamia cea mare, și au socotit-o cu nenorocirea nenorocirilor. Ibn Jarir a amintit în tafsirul lui că ei au bănuit pe Zakariya în această privință, și au vrut să-l omoare: el a fugit înaintea lor, ei l-au ajuns din urmă; un copac s-a despicat pentru el și el a intrat în el, iar Iblis a apucat marginea hainei lui și ei au rupt-o cu ea, după cum am spus deja.

Printre fățarnici, sunt unii care au acuzat-o de fiul verului din partea mamei, Iusuf ibn Iacob tâmplarul. Când situația s-a îngustat, câmpul s-a strâns și cuvântul a devenit cu neputință, încredința în Cel Veșnic s-a mărit: adresați-vă lui, vorbiți-i: căci răspunsul vostru este la el, și ceea ce căutați de cuvânt este la el. Cum am vorbi unui prunc în leagăn? Adică: cum ne sustragi întorcând răspunsul spre un prunc care nu înțelege vorbirea, care este încă un prunc în leagănul lui, ne deosebind curatul de spuma lui?

Nu este din partea ta decât batjocură și ironie, disprețuire și osândă; de vreme ce nu ne răspunzi cu un cuvânt rostit, ci ne sustragi întorcând răspunsul spre cel care era în leagăn, un prunc. Atunci el a spus: sunt robul lui Allah: El mi-a dăruit Scrisoarea, și m-a făcut profet: și m-a binecuvântat oriunde aș fi: și m-a poruncit rugăciunea și zakația câtă vreme voi trăi. Aceasta este primul cuvânt pe care l-a rostit Isa ibn Maryam: prima lucră pe care a spus-o a fost: sunt robul lui Allah. El a mărturisit înaintea Domnului său cel Preaînalt robitatea, și că Allah este Domnul lui; el a declarat deci pe Allah curat de cuvântarea celor nedrepți care susțin că el este fiul lui Allah: el este robul Lui și mesagerul Lui, și fiul slujitoarei Lui.

Apoi și-a descoperit mama de ceea ce i-au pune în seamă neștiutorii, clevetind-o și socotind-o adulteră: El mi-a dăruit Scrisoarea, și m-a făcut profet: căci Allah nu dăruiește profeția celui care este cum susțin ei; să-i blesteme Allah și să-i facă urâți; și din pricina necredinței lor și a cuvântării lor despre Maryam, o clevetire uriașă: ea ar fi conceput din adulter în vreme de menstruație; să-i blesteme Allah. Allah a descoperit-o deci de aceasta, a informat că era adeveritoare, și a făcut din fiul ei un profet trimis, unul dintre cei cinci mari înzestrați cu hotărâre. Și m-a binecuvântat oriunde aș fi: aceasta pentru că oriunde ar fi fost, el chema la a-l închina pe Allah singur, fără asociat, și declara slava Lui de orice lipsă și defect: asocierea unei tovarășe și a unui copil: mult mai presus și mult mai sfânt fie El.

Și m-a poruncit rugăciunea și zakația câtă vreme voi trăi: aceasta este funcția robilor: a împlini dreptul Celui Veșnic, Vrednicul de laudă: prin rugăciune, și prin binefacerea înaintea creației prin zakație; care cuprinde purificarea sufletelor de vicii, și purificarea averilor îndestulate prin dăruirea către nevoiași, de toate felurile, ospitalitatea față de oaspeți, cheltuielile pentru soții, pentru robi, pentru părinți, și restul ascultărilor și al chipurilor de evlavie. Și bunătatea înaintea mamei mele, și nu m-a făcut un tiran nenorocit: adică: și El m-a făcut fiu bun înaintea mamei mele; și aceasta pentru că dreptul ei asupra lui a fost afirmat, din pricina unicității părții ei: căci el nu are tată în afară de ea. Slavă deci Celui care a creat creația, a modelat-o, și a dăruit fiecărui suflet călăuzirea lui. Nu sunt aspru nici grosolan: niciun cuvânt nici faptă potrivnică poruncii lui Allah și ascultării Lui nu ar ieși din mine.

Și salutul asupra mea în ziua în care m-am născut, în ziua în care voi muri, și în ziua în care voi fi înviat viu: acestea sunt cele trei clipuri ale căror cuvântare a fost înaintată în povestea lui Yahya ibn Zakariya. Apoi, când cel Preaînalt aminti povestea lui limpede, i-a expus treaba, a luminat-o și a dezvoltat-o: acesta este Isa ibn Maryam: cuvânt de adevăr, despre care ei se îndoiesc. Nu se cade lui Allah să-și ia un copil: slavă Lui: când decretează un lucru, îi spune doar: fii: și este; tot astfel cum a spus după amintirea povestii lui: acesta este, ți-l recităm: versete, și Memento plin de înțelepciune.

În adevăr, Allah este Domnul meu și Domnul vostru: închinați-L deci: aceasta este o cale dreaptă: apoi partidele s-au despărțit între ele: vai deci celor care nu cred, la vederea unei zile cumplite. Nu se cade lui Allah să-și ia un copil: slavă Lui: când decretează un lucru, îi spune doar: fii: și este; tot astfel a spus cel Preaînalt după amintirea povestii lui: acesta este Isa ibn Maryam, ți-l recităm cu un adevăr.

« Cu adevărat, exemplul lui Iisus la Allah este asemenea celui al lui Adam. El l-a creat din lut, apoi El i-a spus: „Fii” și el a fost. Adevărul este de la Domnul tău, așadar nu fi dintre aceia care se îndoiesc! Acelora care se contrazic cu tine [o, Mohammed], în privința lui [Iisus], după ce ai primit știința, spune-le: „Veniți, să-i chemăm pe fii noștri și pe fii voștri, pe femeile noastre și pe femeile voastre, pe noi înșine și pe voi înșivă, apoi să ne rugăm [împreună] și să chemăm blestemul lui Allah asupra celor [dintre noi] care mint.”

Cu adevărat, aceasta este povestea cea adevărată. Și nu există altă divinitate în afară de Allah. Și cu adevărat Allah este Al-Aziz [Puternic], Al-Hakim [Înțelept]. » Sura 3, 59-62

Din pricina aceasta, când a venit delegația din Najran, și ea număra șaizeci de călăreți, dintre care treaba se reducea la paisprezece, iar treaba tuturor la trei, care erau nobilii și căpeteniile lor: al-'Aqib, și as-Sayyid, și Abu Haritha ibn 'Alqama; ei au început a se certa despre Mesia. Allah a revelat deci deschiderea surei Al 'Imran în această privință, a expus treaba Mesiei, începutul creației lui și al creației mamei lui înaintea lui, și a poruncit mesagerului Lui să-i provoace în mubahala dacă nu răspundeau la chemarea lui și nu-l urmau. Când au văzut ochii lui și urechile lui, s-au dezumflat, s-au abținut de la mubahala, și s-au întors spre înțelegere și pace. Purtătorul lor de cuvânt a spus: o, adunare a creștinilor, știți că Muhammed este un profet trimis, și că el a venit la voi cu expunerea istoriei tovarășului vostru, și știți că niciun neam n-a provocat vreodată prin blestem un profet: rămâne cel mare dintre ei, iar cel mic nu se naște; și va fi acolo nimicire pentru voi, dacă veți face aceasta.

Deci dacă vă stăruiți în religia voastră și în poziția pe care o țineți despre tovarășul vostru, atunci lăsați acest om și întoarceți-vă la țara voastră. Au cerut ei aceasta Mesagerului lui Allah, și l-au rugat să le impună jizya, și să trimită cu ei un om de încredere: el le-a trimis pe Abu Ubayda ibn al-Jarrah. Noi am expus aceasta în tafsirul lui Al 'Imran, iar dezvoltarea acestei trebii va veni în sira profetică a acestei cărți, dacă Allah cel Preaînalt voiește; la El este încredința.

Propoziția este că Allah cel Preaînalt, când a expus treaba Mesiei: acesta este Isa ibn Maryam: cuvânt de adevăr, despre care ei se îndoiesc: adică el este un rob creat dintr-o femeie printre robii lui Allah. Nu se cade lui Allah să-și ia un copil: slavă Lui: când decretează un lucru, îi spune doar: fii: și este: adică nimic nu-L face să rămână în urmă, nu-L apasă și nu-L obosește: El este Cel Capabil, Cel care lucrează potrivit cu ceea ce voiește: porunca Lui, când voiește un lucru, este doar să-i spună: fii: și este. Și: amintește, în Scrisoare, pe Musa: el a fost adevărat ales: și el a fost un mesager, un profet: aceasta se numără printre sfârșitul cuvântării lui Isa la ei în leagăn: el le-a informat că Allah este Domnul lui și Domnul lor, dumnezeirea lui și dumnezeirea lor, și că aceasta este calea dreaptă.

Apoi partidele s-au despărțit între ele: vai deci celor care nu cred, la vederea unei zile cumplite: adică: oamenii vremii aceleia s-au despărțit, și cei care au venit după ei despre el: el este copilul unei adultere. Și ei au perseverat în necredința și în încăpățânirea lor: el este Allah. El este fiul lui Allah.

El este robul lui Allah și mesagerul Lui, și fiul slujitoarei Lui, și cuvântul Lui pe care l-a aruncat spre Maryam, și un duh de la El. Aceștia sunt cei mântuiți, cei răsplătiți, cei susținuți și cei ajutați; și oricine contrazice un singur dintre aceste atribute este dintre cei care nu cred, dintre nedrepți, dintre rătăciți și dintre neștiutori; iar Cel Veșnic, Cel Imens, Cel Înțelept, Cel Care știe toate i-a amenințat: vai deci celor care nu cred, la vederea unei zile cumplite.

Sadaqa ibn al-Fadl ne a raportat: al-Walid ne a informat: al-Awza'i ne a raportat: Umayr ibn Hani' mi-a raportat: Junada ibn Abi Umayya mi-a raportat: de la Ubada ibn as-Samit care spune: oricine mărturisește că nu este dumnezeire decât Allah, singur, fără asociat, și că Muhammed este robul Lui și mesagerul Lui, și că Isa este robul lui Allah și mesagerul Lui, și cuvântul Lui pe care l-a aruncat spre Maryam și un duh de la El, și că Raiul este adevăr și Focul adevăr: Allah îl va face să intre în Rai prin una dintre cele opt porți pe care o voiește. Și Muslim l-a raportat: de la Dawud ibn Rashid: de la al-Walid: de la Ibn Jabir, cu acest text, și pe alt drum de la al-Awza'i cu acest text.

Allah cel Preaînalt este curat de orice copil

« Și ei spun: „Cel Milostiv și-a luat un fiu.” Voi spuneți un lucru cumplit! Aproape că Cerurile se crapă de aceste [vorbe], pământul se despică și munții se prăbușesc în fărâme Pentru că ei Îi atribuie Celui Milostiv un fiu, În vreme ce nu se cuvine ca Cel Milostiv să-și ia un fiu! Toți cei care se află în Ceruri și pe Pământ vor veni la Cel Milostiv ca robi, El i-a socotit și i-a numărat pe ei bine. Și fiecare dintre ei va veni la El în Ziua Învierii singur. » Sura 19, 88-95

Se limpezește că cel Preaînalt, copilul nu i se cade: pentru că El este creatorul oricărui lucru și stăpânul lui, și că orice lucru este sărac înaintea Lui, supus și smerit laolaltă cu El, și că toți locuitorii cerurilor și ai pământului sunt robii Lui, și că El este Domnul lor: nu este dumnezeire decât El, și nu este Domn în afara Lui. Și ei au făcut din jinn asociați lui Allah, de vreme ce El i-a creat, și I-au falsificat fii și fiice, fără a ști: slavă Lui, și să fie mult mai presus de ceea ce descriu. Creator al cerurilor și al pământului: cum ar avea El un copil, de vreme ce El nu are tovarășă? El a creat orice lucru, și El știe orice lucru. Acesta este Allah, Domnul vostru: nu este dumnezeire decât El: creator al oricărui lucru: închinați-L deci: El este garanția oricărui lucru. Privirile nu pot ajunge la El, pe când El ajunge privirile: El este Cel Subtil, Cel Învestit.

Se limpezește că El este creatorul oricărui lucru: cum ar avea El un copil? Iar copilul nu vine decât din două ființe proportionate; și Allah cel Preaînalt nu are asemănător, nici pereche, nici egal, nici tovarășă: El deci nu are copil.

« Spune: „El este Allah, Cel Unic! Allah-us-Samad! El nu zămislește și nu este născut Și El nu are pe nimeni egal!” » Sura 112, 1-4

Este deci statornicit că El nu are asemănător în esența Lui, nici în atributele Lui, nici în faptele Lui: Cel Impenetrabil, și anume Stăpânul care a ajuns la desăvârșire în știința Lui, înțelepciunea Lui, mila Lui și toate atributele Lui: El nu a născut, și nu a fost născut din vreun lucru înaintea Lui, și El nu are egal, nici echivalent, nici asemănător; El deci a tăgăduit asemănătorul, egalul și echivalentul, și este astfel exclus ca El să aibă un copil, de vreme ce copilul nu vine decât din două ființe egale sau apropiate; și să fie Allah mult mai presus de aceasta, preaînalt.

Și El este mult mai sfânt: oameni ai Cărții, nu treceți peste măsuri în religia voastră, și nu spuneți despre Allah decât adevărul. Mesia, Isa ibn Maryam, nu este decât mesagerul lui Allah: și cuvântul Lui pe care l-a aruncat spre Maryam, și un duh de la El. Credeți deci în Allah și în mesagerii Lui: și nu spuneți: trei: opriți-vă: mai bine pentru voi: Allah nu este decât o dumnezeire una: slavă Lui: să aibă El un copil! A Lui este ceea ce este în ceruri și ceea ce este pe pământ: și Allah este de ajuns ca garanție.

« Mesia nu se va dezice niciodată de a-I fi rob lui Allah și nici Îngerii apropiați [de El]. Iar pe acela care se dezice de la slujirea Lui și este arogant, El îi va aduna la El împreună. Cât despre cei care cred și fac fapte bune, El le va acorda răsplată din belșug, pe care o va spori cu Harul Său. Cât despre cei care refuză și sunt trufași, El le va da o pedeapsă dureroasă și nu vor afla pentru ei, în afară de Allah, Ualyy [Ocrotitor] și nici Nasir [Ajutor]. » Sura 4, 172-173

Cel Preaînalt le-a împiedicat oamenilor Cărții, și celui care li se aseamănă, excesul și lingușirea în religie, care este trecerea peste limită: creștinii, să-i blesteme Allah, au făcut exces și lingușire despre Mesia până a trece peste limită: le revenea să creadă că el este robul lui Allah și mesagerul Lui, și fiul slujitoarei Lui fecioare și pure, care și-a păstrat castitatea: Allah a trimis deci îngerul Jibril spre ea, care a suflat în ea, prin porunca lui Allah, o suflare din care ea a conceput fiul ei Isa; și ceea ce i-a ajuns de la înger este duhul, pus în seamă lui Allah într-o punere în seamă de cinste și noblețe: și el este creat printre creaturile lui Allah cel Preaînalt, ca casa lui Allah, și cămila lui Allah, și robul lui Allah.

Duhul lui Allah i-a fost pus în seamă lui în cinste și noblețe, iar Isa a fost numit după el: pentru că el a fost prin el, fără tată; și el este de asemenea cuvântul prin care el a fost creat, și datorită căruia el a existat: în adevăr, pilda lui Isa lângă Allah este ca cea a lui Adam: El l-a creat din praf: apoi i-a spus: fii: și a fost. Și: au spus: Allah și-a luat un copil: slavă Lui: mai degrabă: A Lui este ceea ce este în ceruri și pe pământ: toți Lui îi sunt devotați. Creator al cerurilor și al pământului: și când decretează un lucru, îi spune doar: fii: și este. Și iudeii au spus: 'Ouzayr este fiul lui Allah, iar creștinii au spus: Mesia este fiul lui Allah: aceasta este cuvântarea lor cu gurile lor: ei imită cuvântarea celor care nu au crezut înaintea lor: să-i lupte Allah: cum sunt ei întoarși.

Cel Preaînalt a informat că iudeii și creștinii, asupra lor blestemul lui Allah, fiecare dintre cele două grupuri a susținut despre Allah o nemăsură, și a ținut că El are un copil: să fie Allah mult mai presus de ceea ce spun ei, preaînalt; și a informat că ei nu au niciun temei în ceea ce susțin, nici în ceea ce improviză, ci doar simplul cuvânt și imitația celor care i-au precedat la acest cuvânt rătăcit: inimile lor se aseamănă. Cât despre filosofi, să-i blesteme Allah, ei au susținut că intelectul întâi emană din existența necesară, pe care ei o numesc cauza cauzelor și începutul întâi; și că din intelectul întâi emană un intelect al doilea, și un suflet, și o sferă; apoi din al doilea tot astfel, până ce intelectele ajung la zece, sufletele la nouă, iar sferele la nouă: potrivit unor chibzuiri false pe care le-au amintit, și alegeri molcomi pe care i-au înaintat; iar pentru a dezvolta vorbirea cu ei și a arăta neștiința lor și slăbiciunea priceperii lor, este alt loc.

Și tot astfel de către grupurile asociatorilor arabi: ei au susținut, prin neștiința lor, că îngerii sunt fiicele lui Allah, și că El s-ar fi însoțit prin căsătorie cu femeile jinn, și că îngerii s-au născut din cei doi: să fie Allah mult mai presus de ceea ce spun ei. Și ei au făcut din îngeri, care sunt robii Milostivului, femei: ei au asistat la crearea lor: mărturia lor va fi scrisă, și ei vor fi întrebați.

Și: au spus: Milostivul și-a luat un copil: slavă Lui: mai degrabă: aceștia sunt robi cinstiți: nu întrec cuvântarea Lui, și lucrează potrivit poruncii Lui. El știe ceea ce este înaintea lor și în spatele lor, și ei nu mijlocesc decât pentru cel pe care îl primește, și tremură de frica Lui. Și oricine dintre ei ar spune: eu sunt o dumnezeire în afara Lui: Noi îl va răsplăti cu Gheena: astfel răsplătim Noi pe nedrepți. Și cel Preaînalt a spus la deschiderea surei al-Kahf: laudă lui Allah, care a coborât asupra robului Lui Scrisoarea, și nu a făcut în ea strâmbătură: statornică, pentru a previne de partea Lui o violență severă, și pentru a aduce vestea bună credincioșilor care fac fapte bune că este pentru ei o frumoasă răsplătire: în care vor rămâne pe veci: și pentru a preveni pe cei care au spus: Allah și-a luat un copil. Ei nu au despre aceasta nicio știință, nici ei, nici părinții lor: ce cuvânt uriaș iese din gurile lor: ei nu spun decât minciună.

Au spus: Allah și-a luat un copil: slavă Lui: El este Cel De-ajuns: A Lui este ceea ce este în ceruri și pe pământ. Nu aveți dovadă în această privință: spuneți despre Allah ceea ce nu știți? Spune: în adevăr, cei care falsifică minciuna contra lui Allah nu vor reuși: bucurie în această lume: apoi spre Noi este întoarcerea lor: apoi Noi le vom face să guste chinul cel sever, din pricina necredinței lor.

Aceste versete meccane nobile cuprind răspunsul la toate sectele celor care nu cred: ale filosofilor, ale asociatorilor arabi, ale iudeilor și ale creștinilor, care au susținut, fără a ști, că Allah are un copil: slavă Lui, și să fie mult mai presus de ceea ce spun nedrepții trecători de măsură, preaînalt.

Creștinii, asupra lor blestemul lui Allah, fiind cei mai în văz de acest cuvânt, persistând până în ziua Învierii, au fost amintiți mult în Coran: pentru a le răspunde, a arăta contradicția lor, slăbiciunea științei lor și prisosirea neștiinței lor. Și cuvintele lor despre necredința lor s-au înmulțit: pentru că falsul este adus laolaltă, despărțit și potrivnic, pe când adevărul nu se desparte și nu se clatină: și dacă ar veni din afara lui Allah, ei ar găsi în el o despărțire prisosită. Se pare deci că adevărul se unește și se potrivește, iar falsul se desparte și se clatină. Un grup dintre rătăciții și neștiutorii lor a susținut că Mesia este Allah: să fie Allah preaînalt. El este fiul lui Allah: să fie Allah nobil. El este al treilea dintre trei: să fie Allah înălțat. Allah cel Preaînalt a spus la deschiderea surei al-Maïda:

« Necredincioși sunt cei care spun că Dumnezeu este Mesia, fiul Mariei. Spune: „Cine L-ar putea împiedica pe Allah, dacă ar Voi să-l distrugă pe Mesia, fiul Mariei, și pe mama lui și pe toți cei aflați pe pământ?” Ale lui Allah sunt Împărăția Cerurilor și a Pământului, precum și ceea ce se află între ele. El Creează ceea ce El Voiește. Și Allah este Qadir [Atotputernic] peste toate. » Sura 5, 17

Cel Preaînalt a informat despre necredința lor și despre neștiința lor, și a arătat că El este Creatorul capabil de orice lucru, care dispune de orice lucru, și că El este Domnul oricărui lucru, Regele lui și dumnezeirea lui. Sunt într-adevăr cei care nu cred aceia care spun: în adevăr, Allah este Mesia, ibn Maryam. Și Mesia a spus: Bani Israel, închinați-l pe Allah, Domnul meu și Domnul vostru: în adevăr, oricine dăruiește lui Allah un asociat, Allah îi va împiedica Raiul, și adăpostul lui va fi Focul: iar nedrepții nu au ajutători. Sunt într-adevăr cei care nu cred aceia care spun: în adevăr, Allah este al treilea dintre trei: de vreme ce nu este dumnezeire decât o dumnezeire una: și dacă nu se vor opri din ceea ce spun, un chin dureros va lovi dintre ei pe cei care nu au crezut.

Nu se vor întoarce deci spre Allah, și nu vor cere de la El iertare? Allah este Cel Mare Iertător, Milostivul. Mesia, ibn Maryam, nu este decât un mesager: mesageri au trecut înaintea lui: și mama lui a fost o adeveritoare: amândoi mâncau hrană: uită-te cum Noi le arătăm limpede semnele, apoi uită-te cum sunt ei întoarși.

Cel Preaînalt i-a judecat necredincioși potrivit legii și decretului, și a informat că aceasta emană de la ei, de vreme ce mesagerul spre ei, și anume Isa ibn Maryam, le arătase că el este un rob hrănit, creat, modelat în pântece, chemând la a-l închina pe Allah singur, fără asociat, și i-a amenințat pentru potrivnicul acestui lucru cu Focul, cu lipsa reușitei în locuința șederii, cu rușinea în cealaltă locuință, cu umilirea și rusinea: în adevăr, oricine dăruiește lui Allah un asociat, Allah îi va împiedica Raiul, și adăpostul lui va fi Focul: iar nedrepții nu au ajutători. Apoi El a spus: sunt într-adevăr cei care nu cred aceia care spun: în adevăr, Allah este al treilea dintre trei: de vreme ce nu este dumnezeire decât o dumnezeire una.

Ibn Jarir și alții au spus: ceea ce vizează aceasta este cuvântarea lor despre cele trei ipostaze: ipostaza Tatălui, ipostaza Fiului, și ipostaza cuvântului emanat din Tatăl spre Fiul, potrivit dezacordurilor lor între secta malekită, adică melchită, și iacobitii și nestorienii, asupra lor blestemul lui Allah: vom arăta felul dezacordurilor lor în această privință, și cele trei concilii ale lor în vremea lui Qustantin ibn Qastas, care a fost la trei sute de ani după Mesia, și trei sute de ani înainte de misiunea lui Muhammed. Și: de vreme ce nu este dumnezeire decât o dumnezeire una: adică: nu este dumnezeire decât Allah singur, fără asociat, fără pereche, fără egal și fără tovarășă, fără copil. Și dacă nu se vor opri din ceea ce spun, un chin dureros va lovi dintre ei pe cei care nu au crezut. Apoi El i-a chemat, prin mila Lui și blândețea Lui, la pocăință și la cererea de iertare pentru aceste treburi grave și imense care merită Focul: nu se vor întoarce deci spre Allah, și nu vor cere de la El iertare?

Allah este Cel Mare Iertător, Milostivul. Apoi El a expus starea Mesiei și a mamei lui: că el este un rob, un mesager, iar mama lui este o adeveritoare, adică ea nu este desfrânată, cum spun iudeii, să-i blesteme Allah; și se află în aceasta o dovadă că ea nu este profețeasă, după cum a susținut un grup dintre savanții noștri. Amândoi mâncau hrană: aluzie la ieșirea lor, amândurora, așa cum iese restul oamenilor: iar cel care este la acest rang, cum ar fi el o dumnezeire? Să fie Allah mult mai presus de cuvântarea lor și de neștiința lor, preaînalt.

Ceea ce vizează cuvântarea Lui: sunt într-adevăr cei care nu cred aceia care spun: în adevăr, Allah este al treilea dintre trei, este susținerea lor despre Isa și despre mama lui, că ele sunt două dumnezeiri laolaltă cu Allah; după cum a arătat cel Preaînalt judecând necredința lor prin cuvântarea Lui la sfârșitul acestei sure nobile:

« Și [luați aminte de Ziua] când Allah va spune: „O, Iisus, fiu al Mariei! Le-ai spus tu oamenilor: „Luați-mă pe mine și pe mama mea drept dumnezei în locul lui Allah?”, el Îi va răspunde: „Mărire Ție! Eu nu aș fi putut să spun ceea ce nu aveam dreptul să spun! Dacă aș fi spus, ai ști, căci Tu doară Știi ce este înăuntrul meu, pe când eu nu știu ce este înăuntrul Tău! Cu adevărat Tu ești Marele Știutor al celor neștiute”.

Eu nu le-am spus decât ceea ce mi-ai poruncit Tu: „Adorați-L pe Allah, Domnul meu și Domnul vostru!” Și am fost martor asupra lor atâta vreme cât m-am aflat printre ei. Și după ce m-ai luat la Tine, ai fost doar Tu Priveghetor peste ei, căci Tu ești Martor tuturor lucrurilor!” Dacă îi pedepsești, ei sunt cu adevărat robii Tăi, iar dacă îi ierți, Tu ești ‘Aziz [Puternic], Hakim [Înțelept]”. » Sura 5, 116-118

Cel Preaînalt informează că El îl va întreba pe Isa ibn Maryam în ziua Învierii, în chip de a-l cinsti, și de a batjocori și de a reproșa închinătorilor Lui, aceia care au mințit despre el, au falsificat, și au susținut că el este fiul lui Allah, sau că el este Allah, sau că El este asociatul Lui: să fie Allah mult mai presus de ceea ce spun ei. El îl va întreba deci, de vreme ce El știe că nu este așa: oare tu ai spus oamenilor: luați-mă, pe mine și mama mea, pentru două dumnezeiri în afara lui Allah? El va spune: slavă Ție: adică: Ești Tu mult prea presus de a avea un asociat: aceasta nimeni altul în afară de Tine nu o merită. Dacă l-aș fi spus, Tu l-ai fi știut: Tu știi ceea ce este în mine, și eu nu știu ceea ce este în Tine: în adevăr, Tu ești Cel Mare Cunoscător al nevăzuturilor: și aceasta este o mare politețe în întrebare și răspuns.

Nu le-am spus lor decât ceea ce mi porunceai, când m-ai trimis spre ei și ai revelat asupra mea Scrisoarea care li se recita: închinați-l pe Allah, Domnul meu și Domnul vostru: adică: creatorul meu și creatorul vostru, cel care mă hrănește pe mine și pe care îi hrănește pe voi. Tu m-ai înălțat spre Tine când ei au vrut să mă omoare și să mă răstignească: Ti-ai făcut milă de mine și m-ai mântuit de ei, și ai aruncat chipul meu asupra unuia dintre ei, până s-au răzbunat pe el. Când aceasta a fost, Tu ai fost Tu observatorul lor: și Tu ești martor al oricărui lucru. Apoi el a spus, în chip de predare Domnului: dacă îi vei chinui, ei sunt robii Tăi: adică: și ei merită aceasta.

Și dacă le vei ierta, în adevăr Tu ești Cel Veșnic, Înțeleptul; iar această predare și acest trimitere la voie, însoțite de condiție, nu cer ca aceasta să se petreacă: în adevăr, Tu ești Cel Veșnic, Înțeleptul, Cel Mare Iertător, Milostivul.

Am amintit în tafsir ceea ce a raportat imamul Ahmad, de la Abu Dharr: că Mesagerul lui Allah a spus: dacă îi vei chinui, ei sunt robii Tăi: și dacă le vei ierta, în adevăr Tu ești Cel Veșnic, Înțeleptul; și el a spus: am cerut Domnului meu mijlocirea pentru comunitatea mea, și El mi-a îngăduit-o: ea va fi ajunsă, dacă Allah voiește. Și: Noi nu am creat cerul, pământul și ceea ce este între ele două în joacă: dacă Noi am fi vrut să luăm o destindere, am fi luat-o din partea Noastră: dacă am fi fost făptuitori. Mai degrabă: Noi aruncăm adevărul contra falsului: el îl rupe: și iată-l nimicit: și vai vouă pentru ceea ce descrieți. Și A Lui este ceea ce este în ceruri și pe pământ: iar cei care sunt lângă El nu se umflă de mândrie în închinăciunea Lui, și nu se ostenesc: Îl preamăresc noapte și zi, fără a slăbi.

Dacă Allah ar fi vrut să-și ia un copil, El ar fi ales dintre ceea ce creează ceea ce voiește: slavă Lui: El este Allah, Cel Unul, Cel Stăpânitor. El a creat cerurile și pământul cu un adevăr: El înfășoară noaptea peste zi, și înfășoară ziua peste noapte: și El a supus soarele și luna: fiecare aleargă spre un termen numit: oare nu este El Cel Veșnic, Cel Mare Iertător. Spune: dacă Milostivul ar avea un copil, eu aș fi primul dintre închinători. Slavă Domnului cerurilor și al pământului, Domnului Tronului, mult mai presus de ceea ce descriu.

Și: spune: laudă lui Allah, care nu și-a luat copil, și nu are asociat în împărăție, și nu are aliat de umilință: și proclamă mărirea Lui cu mărire. Spune: El este Allah, Cel Unul: Allah, Cel Impenetrabil: El nu a născut, și nu a fost născut: și nimeni nu este egalul Lui. Și este statornicit în hadith, de la Mesagerul lui Allah, că el a spus: Allah cel Preaînalt a spus: fiul lui Adam M-a insultat, de vreme ce aceasta nu îi se cade: el susține că Am un copil, de vreme ce Eu sunt Cel Unul, Cel Impenetrabil, care nu am născut, nici nu am fost născut, și Eu nu am egal. Și se află în Sahih de asemenea, de la Mesagerul lui Allah: nimeni nu este mai răbdător decât Allah înaintea răului pe care îl aude: ei I-au pus în seamă un copil, de vreme ce El îi hrănește și îi vindecă.

Dar este statornicit în Sahih de asemenea, de la Mesagerul lui Allah: în adevăr, Allah lasă să alerge pe nedrept; și iată apucarea Domnului tău când El apucă cetățile nedrepte: în adevăr, apucarea Lui este dureroasă, severă. Și câte cetăți Noi am lăsat să alerge de vreme ce erau nedrepte, apoi Noi le-am apucat: și spre Noi este întoarcerea. Noi le vom lăsa să se bucure puțin: apoi Noi îi vom sili la un chin aspru. Spune: în adevăr, cei care falsifică minciuna contra lui Allah nu vor reuși: bucurie în această lume: apoi spre Noi este întoarcerea lor: apoi Noi le vom face să guste chinul cel sever, din pricina necredinței lor.

Lasă-i deci pe cei care nu cred: dă-le o amânare dată încet.

Originea lui Isa ibn Maryam, și expunerea începutului revelării spre el din partea lui Allah cel Preaînalt.

S-a spus deja că el s-a născut la Bayt Lahm, lângă Bayt al-Maqdis; și Wahb ibn Munabbih a susținut că el s-a născut în Egipt, și că Maryam a călătorit, ea și Iusuf ibn Iacob tâmplarul, călare pe o măgăriță. Nu este nimic între ei și acuzația infamă; și aceasta nu se ține în picioare: iar hadithul amintit mai sus este o dovadă că nașterea lui a fost la Bayt Lahm, după cum am spus; și orice îl contrazice este fals.

Wahb ibn Munabbih a amintit că, când el s-a născut, idolii au căzut în ziua aceea la răsăriturile pământului și la asfințiturile lui, și că diavolii au fost tulburați în această privință, până ce Iblis cel mare le-a descoperit treaba lui Isa: ei l-au găsit în poala mamei lui, cu îngerii care îl înconjurau; și că o stea mare a apărut în cer, și că regele perșilor s-a înfricoșat de apariția ei, și a întrebat ghicitorii în această privință: ei i-au răspuns că aceasta era nașterea unui mare pe pământ. El a trimis deci mesagerii lui, cu aur, cu mîrr și cu tămâie, ca dar pentru Isa. Când au ajuns în Siria, regele acesteia i-a întrebat despre ce îi aducea: ei i-au istorisit; el a întrebat despre vreme: dar la aceasta s-a născut Isa ibn Maryam la Bayt al-Maqdis, iar treaba lui s-a răspândit din pricina vorbirii lui în leagăn. El i-a trimis deci spre el cu ceea ce aveau, și a trimis cu ei pe cineva să-l recunoască, ca să ajungă a-l ucide când s-ar fi depărtat de ei.

Când au ajuns la Maryam cu darurile, și au plecat, cel care fusese trimis a spus: în adevăr, mesagerii regelui Siriei nu au venit decât ca să-ți ucidă fiul. Ea l-a purtat deci, și a plecat cu el spre Egipt, și a locuit acolo până ce vârsta lui a ajuns la doisprezece ani, și au apărut din el minuni și taine în copilăria lui fragedă. Ea a amintit dintre ele că stăpânul pământului laolaltă cu care au locuit a pierdut un bun din casa lui; iar casa lui nu era locuită decât de săraci, de slabi și de nevoiași: el nu a știut cine l-a luat, și aceasta a apăsat pe Maryam, și a fost greu pentru oameni și pentru stăpânul casei, și treaba lor i-a ostenit. Când Isa a văzut aceasta, s-a adresat unui om orb, și altuia paralizat, dintre cei care umblau la locul acela: poartă acest paralizat, și ridică-l.

Nu pot face aceasta. Ba da, tot așa cum ați făcut, tu și el, când ați luat acest bun din peștera casei. Când el a spus aceasta, ei au închegat cuvântarea lui, și s-au întors cu bunul: Isa a devenit mare în ochii oamenilor, de vreme ce era foarte mic.

Printre aceasta de asemenea: fiul stăpânului pământului a pregătit o ospăț pentru oameni din pricina curăției copiilor lui. Când oamenii s-au adunat și el i-a hrănit, a vrut apoi să le dea o băutură: voia să spună vin, cum făceau ei în vremea aceea: el n-a găsit nimic în urcioarele lui. Aceasta i-a fost greu; și când Isa a văzut aceasta de la el, s-a ridicat și a început să treacă înaintea acestor urcioare, mâna lui trecând pe deschiderea lor: și el nu făcea aceasta pe niciun urcior fără ca el să fie umplut cu o băutură dintre cele mai bune băuturi. Oamenii s-au mirat mult de aceasta, l-au preamărit, și i-au oferit, lui și mamei lui, un bun îndestulat: ei au refuzat, și au pornit spre Bayt al-Maqdis. Și Allah știe mai bine.

Uthman ibn as-Saji și alții ne au informat: de la Musa ibn Wardan: de la Abu Nadra: de la Abu Sa'id; și de la Makhul: prima dată când Allah a dezlegat limba lui Isa ibn Maryam, după vorbirea pe care a rostit-o copil, el l-a preamărit pe Allah cu o preamărire a cărei pereche urechile n-au auzit-o niciodată: Allah, Tu ești Aproapele în înălțimea Ta, Înălțatul în apropierea Ta, Înălțatul peste orice lucru din creația Ta: Tu ești Cel care ai creat șapte ceruri în văzduh prin cuvintele Tale, bolți armonioase: le-am văzut pe când erau fum din fisura Ta: ele au venit docile la porunca Ta, și în ele sunt îngerii Tăi care preamăresc sfințenia Ta pentru sfințirea Ta: și Tu ai pus în ele o lumină peste negura întunecimilor, și o strălucire din lumina soarelui în zi: și Tu ai pus în ele tunetul care preamărește prin laudă: prin noblețea Ta, risipește lumina din întunecimile Tale: și Tu ai pus în ele candele datorită cărora se îndreaptă în întunecimi rătăcitul: binecuvântat fii Tu, Allah, în ceea ce ai desfășurat din cerurile Tale, și în ceea ce ai netezit din pământul Tău: Tu l-ai netezit peste apă: Tu l-ai făcut tare peste alergarea valului adânc: Tu l-ai supus precum s-a supus apa purificatoare: durul lui s-a înmuiat la ascultarea Ta, iar treaba lui s-a potolit la porunca Ta, și valurile lui s-au supus nobleții Tale:

Tu ai făcut să țâșnească în ea, după mări, râurile, și după râuri, micile canale, și după canale izvoarele puțurilor îndestulate: apoi Tu ai făcut să iasă din ele râurile, copacii și roadele: apoi Tu ai așezat pe spinarea ei munții: Tu i-ai înfipt țăruși pe spinarea apei: pietrele ei și stâncile ei au ascultat: binecuvântat fii Tu, Allah: cine atinge, prin descrierea lui, descrierea Ta? Sau cine atinge, prin calitatea lui, calitatea Ta?

Tu desfășori norul, și dezlegi lațurile, și judeci adevărul: și Tu ești cel mai bun dintre judecători: nu este dumnezeire decât Tu: slavă Ție: Tu ai poruncit să-ți cerem iertare pentru orice păcat: nu este dumnezeire decât Tu: slavă Ție: Tu ai învelit cerurile înaintea oamenilor: nu este dumnezeire decât Tu: slavă Ție: nu se teme de Tine dintre robii Tăi decât cei lucizi: mărturisim că Tu nu ești o dumnezeire pe care am fi inventat-o, nici un domn a cărui amintire se stinge, nici că ar fi fost laolaltă cu Tine asociați care judecă laolaltă cu Tine, ca să-i invocăm laolaltă cu Tine, și că nimeni nu Ți-a ajutat să ne creezi, ca să ne îndoim de Tine: mărturisim că Tu ești Unul, Impenetrabil: Tu nu ai născut, nici nu ai fost născut, și Tu nu ai egal.

Ishaq ibn Bishr a spus, de la Juwaybir și Muqatil, de la ad-Dahhak: Isa ibn Maryam s-a oprit din vorbire, după ce le-a vorbit copil, până ce a ajuns la vârsta tinerilor; apoi Allah l-a făcut să vorbească apoi cu înțelepciune și elocvență. Iudeii au spus mult despre el și despre mama lui: ei îl numeau fiul desfrânatei; și din pricina necredinței lor și a cuvântării lor despre Maryam, o clevetire uriașă. Când a ajuns la șapte ani, mama lui l-a pus la școală: învățătorul nu-i preda nimic fără ca el să-l întrece. El i-a predat: Abou Jad. Ce este Abou Jad? Nu știu. Cum să te predau ceea ce nu știi? Atunci învește-mă-mi-l. Ridică-te din locul tău. Întreabă-mă. Ce este Abou Jad? Aliful: facerile lui Allah; ba: strălucirea lui Allah; djimul: bucuria lui Allah și frumusețea Lui. Învățătorul s-a mirat de aceasta, și a fost primul care a tâlcuit Abou Jad.

Apoi el a amintit că Uthman l-a întrebat pe Mesagerul lui Allah în această privință, și că el i-a răspuns despre fiecare cuvânt, cuvânt cu cuvânt: într-un hadith lung, falsificat, de neîndoielit și de nediscutat.

Tot astfel Ibn 'Adi a raportat, din hadithul lui Ismail ibn Ayyash: de la Ismail ibn Yahya: de la Ibn Mulayka: de la cel care i-l raportase: de la Ibn Mas'ud; și de la Mis'ar ibn Kidam: de la 'Atiyya: de la Abu Sa'id, urcând hadithul despre intrarea lui Isa la școală, și predarea sensului literelor lui Abou Jad de către învățător: un hadith lung de care nu se bucură cineva. Apoi Ibn 'Adi a spus: acest hadith, cu acest isnad, este fals: nimeni altul decât Ismail nu-l raportează.

Ibn Lahi'a a raportat: de la Abd Allah ibn Hubayra: Abd Allah ibn Salam a spus: Isa ibn Maryam, copil, se juca cu copiii: vreau să te informez ceea ce ți-a ascuns mama ta. Da. Mama ta ți-a ascuns cutare și cutare lucru. Dă-mi să mănânc din ceea ce mi-ai ascuns. Și ce lucru ți-am ascuns? Cutare și cutare. Cine ți l-a informat? Isa ibn Maryam. Pe Allah, dacă lăsați acești copii cu fiul lui Maryam, el îi va strica de bună seamă. Ei i-au adunat deci într-o casă și i-au încuiat: Isa a ieșit căutându-i și nu i-a găsit; el a auzit vuietul lor într-o casă, și s-a învestit: aceștia nu sunt decât maimuțe și porci. Allah, așa să fie. Și așa a fost. Ibn Asakir l-a raportat.

Ishaq ibn Bishr a spus, de la Juwaybir și Muqatil, de la ad-Dahhak, de la Ibn Abbas: și Isa vedea minunile în copilăria lui, printr-o insuflare de la Allah: aceasta s-a răspândit la iudei, iar Isa a devenit vestit; și cei din Bani Israel au chibzuit la el. Mama lui a avut frică pentru el: și Noi am făcut din fiul lui Maryam și al mamei lui un semn, și i-am dat drept adăpost unei înălțimi liniștite și bogate în apă.

Vechii și exegeții s-au despărțit despre ceea ce vizează această înălțime pe care Allah a descris-o spunând că este liniștită și bogată în apă; și este o descriere străină de fel: adică ea este o înălțime, și anume locul ridicat al pământului, al cărui de sus este plat și tare; ridicată, ea este spațioasă; și ridicată, este în ea un izvor de apă vie: care curge slobod la suprafața pământului. Locul vizat este acela unde s-a născut Mesia, și este locul lui Bayt al-Maqdis; din pricina aceasta el a chemat-o de sub ea: nu te mâhni: Domnul tău a pus la picioarele tale un pârâu: care este râul cel mic, după părerea majorității vechilor.

Și s-a raportat de la Ibn Abbas, cu un isnad frumos, că sunt râurile Damascului: poate el a vrut să asemene acest loc râurilor Damascului. Aceasta în Egipt, după cum a susținut cel care l-a susținut dintre oamenii Cărții și cel care l-a primit de la ei. Și Allah știe mai bine. Este ar-Ramla.

Idris ne a spus, de la bunicul său Wahb ibn Munabbih: când Isa a ajuns la treisprezece ani, Allah i-a poruncit să se întoarcă din țara Egiptului spre Bayt Ilya. Iusuf, verul mamei lui, a venit la el, i-a purtat pe un măgar, până ce i-a adus la Ilya, și el a locuit acolo până ce Allah i-a revelat Evanghelia, și i-a predat Tora, și i-a îngăduit învierea morților, vindecarea bolilor, și știința nevăzuturilor, a ceea ce i-au pus deoparte în casele lor. Oamenii au vorbit de venirea lui, și s-au grăbit spre minunile care veneau de la el: ei au început a se mira de ele: el i-a chemat deci spre Allah: treaba lui s-a răspândit printre ei.

Expunerea revelării celor patru Scrisori și a vremurilor lor.

Abd Allah ibn Salih ne a raportat: Mu'awiya ibn Salih mi-a raportat: Tora a fost revelată lui Musa în șase nopți trecute ale lunii Ramadan; iar Zabourul a coborât pe Dawud în douăsprezece nopți trecute ale lunii Ramadan, și aceasta la patru sute optzeci și doi de ani după Tora; iar Evanghelia a fost revelată lui Isa ibn Maryam în optsprezece nopți trecute ale lunii Ramadan, o mie de ani și cincizeci de ani după Zabour; iar Furqanul a fost revelat lui Muhammed, asupra lui rugăciunea și salutul, în douăzeci și patru de nopți ale lunii Ramadan. Am amintit în tafsir, la cuvântarea: luna Ramadan, în care a fost revelat Coranul, hadithurile ajunse în această privință: și este printre ele că Evanghelia a fost revelată lui Isa ibn Maryam în optsprezece nopți trecute ale lunii Ramadan.

Ibn Jarir a amintit în tafsirul lui că el i-a fost revelat de vreme ce avea treizeci de ani, și că el a rămas până ce a fost înălțat spre cer, de vreme ce avea treizeci și trei de ani: după cum expunerea va veni, dacă Allah cel Preaînalt voiește.

Sa'id ibn Abi Aruba ne a informat: de la Qatada; și Muqatil: de la Qatada: de la Abd ar-Rahman ibn Adam: Allah i-a revelat lui Isa ibn Maryam: Isa, fii râvnitor la porunca Mea, și nu fi slab: ascultă și ascultă, fiule al fecioarei pure curate: tu ești dintr-o femeie fără bărbat, și te-am creat, un semn pentru lumi: închină-Mă deci mie, și pune în Mine încredința ta: ia Scrisoarea cu tărie: tâlcuiește-o oamenilor Siriei: transmite celor care sunt înaintea ta că Eu sunt Cel Viu, Cel Statornic, care nu dispare: crede în profetul arab analfabet, purtătorul cămilei și al coroanei, care este turbanul, și al bățului și al celor două papuci, și al bățului de mers, care este trestia: cu ochi largi, cu oasele obrajelor înalte, cu obraje luminate, cu păr creț, cu barbă deasă, cu sprâncene unite, cu nas subțire, cu dinți strălucitori, cu bărbie proeminentă, al cărui gât pare un ulcior de argint: și ca și cum aurul curge în cele două clavicule ale lui: are păr mergând de la ceafă până la ombilic, curgător ca trestia: nu este pe pântecele lui nici pe pieptul lui alt fir de păr: larg de palme și de picioare: când se întoarce, se întoarce tot: și când umblă, pare a se desprinde de stâncă și a coborî de pe o pantă: sudoarea lui este pe chipul lui ca perle: și din ea se exală suflarea de mosc: nu s-a văzut niciodată înaintea lui nici după el de pereche:

frumos de statură, cu miros plăcut: luând femei de soții: puțină descendență: descendența lui nu este decât dintr-o femeie binecuvântată, a cărei casă, în Rai, este de qasab, fără durere nici zgomot: tu o vei înălța, Isa, la sfârșitul veacurilor, cum a înălțat Zakariya pe mama ta: din ea sunt doi mititei martirizați: și el are laolaltă cu Mine un rang pe care nimeni dintre oameni nu-l are: cuvântarea lui este Coranul, iar religia lui este islamul: și Eu sunt Salutul: fericit cine îi ajunge vremea, îi vede zilele, și îi aude vorbirea.

Expunerea a ceea ce este copacul Touba.

Domnul meu: și ce este Touba? Este un copac pe care l-am sădit de mâna Mea: el este pentru toate grădinile: rădăcina lui este din placul dumnezeiesc, apa lui din Tasnim, prospețimea lui este prospețimea camforului, gustul lui gustul ghimbirului, mirosul lui mirosul moscului: oricine bea din el o gură nu va mai avea niciodată sete după aceea. Domnul meu: dă-mi să beau din el. Este împiedicat profetilor să bea din el până va bea acest profet: și este împiedicat comunităților să bea din el până va bea comunitatea acestui profet. Isa: Eu te voi înălța spre Mine. Domnul meu: de ce m-ai înălța? Te voi înălța, apoi te voi coborî la sfârșitul veacurilor: pentru a vedea minunile comunității acestui profet, și pentru a-i ajuta contra luptei blestematului Dajjal. Te voi coborî la vremea unei rugăciuni, apoi nu te vei ruga laolaltă cu ei: pentru că este o comunitate căreia i s-a arătat milă, și nu este profet după profetul lor.

Hisham ibn Ammar a spus: de la al-Walid ibn Muslim: de la Abd ar-Rahman ibn Zayd: de la tatăl său: Domnul meu: informează-mă despre această comunitate căreia i s-a arătat milă. Este comunitatea lui Ahmad: ei au savanți și înțelepți ca și cum ar fi profeți: ei se îndestulează cu Mine din darul puțin, și Eu sunt îndestulat cu ei din fapta puțină: și Eu îi voi face să intre în Rai: nu este dumnezeire decât Allah. Isa: ei vor fi cei mai numeroși locuitori ai Raiului: pentru că limbile unui neam nu au fost niciodată smerite prin: nu este dumnezeire decât Allah, precum au fost smerite limbile lor; iar gâturile unui neam nu au fost niciodată smerite prin prosternare precum au fost smerite gâturile lor. Ibn Asakir l-a raportat.

Și s-a raportat pe drumul lui Abd ibn Badil al-'Uqayli: de la Abd Allah ibn Awsaja: Allah i-a revelat lui Isa ibn Maryam: Isa, fiule al fecioarei pure, plânge asupra ta însuți zilele vieții: plânge precum plânge cel care își lasă neamul și a cărui lume este săracă, care lasă plăcerile neamului său, și al cărui dor se înalță spre ceea ce este laolaltă cu Allah al său: și fii în aceasta blând de vorbă, răspândind salutul: și fii treaz când ochii drepților dorm: pohtește la ceea ce vine din treaba întoarcerii, și la zguduirile încercărilor grele, înainte ca să nu mai fie de folos nici neam, nici avere: și fardat-ți ochiul cu fardul mâhnirii, când râd trândavii: și fii în aceasta răbdător, încredințat în Allah: fericit fii tu dacă îți vin ceea ce Am făgăduit răbdătorilor: gustă savoarea a ceea ce ți-a fugit: unde este gustul ei? Și a ceea ce nu ți-a venit: ce este dulceața ei?

Ia deci din lume ceea ce îți ajunge: și să-ți ajungă grosolanul și asprul: ai văzut spre ce se umblă: lucrează pentru o socoteală: tu ești întrebat: dacă ochiul tău ar vedea ceea ce Am pregătit pentru aliații Mei drepți, inima ta s-ar topi, iar sufletul tău ar pieri.

Abu Dawud a spus în cartea lui: Muhammed ibn Yahya ibn Faris ne a raportat: Abd ar-Razzaq ne a raportat: Ma'mar ne a raportat: de la az-Zuhri; și de la Ibn Tawus: de la tatăl său: Isa ibn Maryam l-a întâlnit pe Iblis: nu știi că nu te va lovi decât ceea ce ți-e scris? Urcă deci la creastătul acestui munte, și aruncă-te: vei vedea dacă trăiești sau nu. Ibn Tawus a spus: atunci Isa a spus: nu știi că Allah a spus: Robul Meu nu Mă pune la încercare: căci Eu fac ceea ce vreau? Robul nu își pune Domnul la încercare, ci Allah își pune robul la încercare.

Ahmad ibn 'Abda ne a raportat: Sufyan ne a informat: de la Amr: diavolul a venit spre Isa ibn Maryam: nu susții tu că ești adeverit? Vino deci acolo și aruncă-te. Vai ție! N-a spus El: fiule al lui Adam, nu Mă întreba despre pieirea sufletului tău: căci Eu fac ceea ce vreau?

Abu Tuba ar-Rabi' ibn Nafi' ne a raportat: Husayn ibn Talha ne a raportat: am auzit pe Khalid ibn Yazid spunând: diavolul s-a închinat laolaltă cu Isa zece ani, sau doi ani: într-o zi s-a oprit la marginea unui munte: vezi, dacă m-aș arunca, nu m-ar lovi decât ceea ce mi-e scris? Nu sunt eu cel care își pune Domnul său la încercare: ci Domnul meu, dacă voiește, mă va pune la încercare. Și el a știut că era diavolul, și l-a lăsat.

Surayj ibn Yunus ne a raportat: Ali ibn Thabit ne a raportat: de la al-Khattab ibn al-Qasim: de la Abu Uthman: Isa, când i-a spus diavolul: oare tu ești cel care susține că orice lucru este prin decret și predestinare? Da. Aruncă deci sufletul tău de pe acest munte, și spune: decret asupra mea. Blestematule: Allah pune robii la încercare, iar robii nu îl pun pe Allah la încercare.

Al-Fadl ibn Musa al-Basri ne a raportat: Ibrahim ibn Bashshar ne a raportat: Isa ibn Maryam l-a întâlnit pe Iblis: Isa ibn Maryam, oare tu ești acela a cărui domnie a fost atât de mare încât a vorbit în leagăn copil, și înaintea lui nimeni nu vorbise acolo? Domnia este mai degrabă pentru dumnezeirea care m-a făcut să vorbesc, apoi mă va face să mor, apoi mă va învia. Oare tu ești acela a cărui domnie a fost atât de mare încât învie morții? Domnia este mai degrabă pentru Allah care face să trăiască și să moară: și dacă Tu învii, El este Cel care învie.

Pe Allah, tu ești o dumnezeire în cer, și o dumnezeire pe pământ. Jibril l-a lovit cu o lovitură de aripă, și el nu a ajuns mai puțin decât coarnele soarelui; apoi l-a lovit cu o a doua lovitură de aripă, și el nu a ajuns mai puțin decât ochiul care păstrează; apoi l-a lovit cu o a treia, și l-a introdus în marea a șaptea, și l-a cufundat acolo până ce a gustat apa clocotită: nimeni nu a întâlnit niciodată de la cineva ceea ce te-am întâlnit pe tine, fiule al lui Maryam.

Abu al-Hasan ibn Rizqawayh mi-a informat: Abu Bakr Ahmad ibn Sindi ne a informat: Abu Muhammed al-Hasan ibn Ali al-Qattan ne a raportat: Ismail ibn Isa al-'Attar ne a informat: Ali ibn 'Asim ne a informat: Abu Salama Suwayd mi-a raportat: de la unii dintre tovarășii lui: Isa s-a rugat la Bayt al-Maqdis, apoi s-a întors; și când a fost pe o pantă, Iblis i s-a înfățișat și l-a ținut: nu se cade ca tu să fii rob. El a spus mult despre el, iar Isa se sforțea a se descătușa de el, fără a ajunge: nu ți se cade, Isa, a fi rob. Isa a implorat deci Domnul său: Jibril și Mika'il au venit: când Iblis i-a văzut, s-a oprit; și când s-au oprit laolaltă cu el pe pantă, ei au încercuit pe Isa, iar Jibril l-a lovit pe Iblis cu aripa lui: el l-a aruncat în fundul văii.

Iblis s-a întors spre el, știind că ei nu primiseră altă poruncă: te-am informat că nu ți se cade a fi rob: mânia ta nu este mânia unui rob: ai văzut ce am primit de la tine când te-ai mânios; dar eu te chem la o treabă care este pentru tine: eu poruncesc diavolilor: ascultă-l deci: când omul va vedea că diavolii îi ascultă, el îl va închina: nu spun să fii tu o dumnezeire care n-ar avea cu ea altă dumnezeire: ci Allah va fi o dumnezeire în cer, și tu vei fi o dumnezeire pe pământ. Când Isa a auzit aceasta de la el, el a implorat Domnul său și a strigat un strigăt intens: iată că Israfil a coborât: Jibril și Mika'il l-au privit: Iblis s-a oprit; și când s-a oprit laolaltă cu ei, Israfil l-a lovit pe Iblis cu aripa lui: el l-a trimis spre ochiul soarelui; apoi l-a lovit cu o a doua lovitură: Iblis a început să cadă, și a trecut înaintea lui Isa rămas la locul lui: Isa, am primit de la tine astăzi o oboseală intensă.

El l-a aruncat spre ochiul soarelui: el a găsit șapte mii de îngeri la ochiul care păstrează: ei l-au acoperit: ori de câte ori ieșea, ei îl acopereau cu această apă clocotită: și pe Allah el nu s-a mai întors spre el.

Ismail al-'Attar ne a raportat: Abu Hudhayfa ne a raportat: diavolii lui s-au adunat laolaltă cu el: stăpânul nostru, tu ai primit oboseală. Este un rob păzit: nu am cale asupra lui; și voi rătăci prin el mulți oameni, și voi răspândi printre ei gânduri despărțite, și îi voi face secte: ei vor face din el și din mama lui, două dumnezeiri în afara lui Allah.

Și Allah a făcut să coboare, dintre ceea ce cu care El l-a susținut pe Isa și l-a păzit de Iblis, un Coran care amintește facerea Lui asupra lui Isa: Isa ibn Maryam, amintește-ți facerea Mea asupra ta și asupra mamei tale, când te-am susținut prin duhul sfințeniei: adică: când te-am întărit prin duhul sfințeniei, care este Jibril: tu vei vorbi oamenilor în leagăn și la vârstă matură; și când ți-am predat Scrisoarea: adică Evanghelia, și Tora, și înțelepciunea; și când am ținut laolaltă pe cei din Bani Israel de tine; și când am făcut pentru tine din săraci apropiați, tovarăși și ajutători laolaltă cu care ești mulțumit, tovarăși și ajutători care sunt mulțumiți de tine, călăuziți și purtați spre Rai.

Află deci: iată două caractere imense: oricine Mă întâlnește cu ele Mă întâlnește cu cele mai pure și mai plăcute creaturi laolaltă cu Mine: am postit și Tu nu ai primit postul nostru; ne-am rugat și Tu nu ai primit rugăciunea noastră; am dat milostenie și Tu nu ai primit milosteniile noastre; am plâns, ca urletul cămilei, și Tu nu ți-ai făcut milă de plânsul nostru. Și pentru ce aceasta? Și ce mă împiedică de ea: oare mâna Mea a devenit săracă? Nu sunt comorile cerurilor și ale pământului în mâna Mea: cheltuiesc din ele precum vreau?

Sau mă ajunge zgârcenia? Oare nu sunt Eu cel mai dăruitor când se cere, și cel mai larg când se dă? Sau mila Mea s-a strâns? Milostivii nu își fac milă decât prin facerea Mea.

Dar acei oameni, Isa ibn Maryam, s-au socotit prin înțelepciunea care seamănă în inimile lor, prin care s-au înstăpânit de lume, prin întâietare asupra celeilalte lumi: ei nu au cunoscut de unde au venit: și atunci ar fi știut că sufletele lor sunt cele mai vrăjmașe dintre vrăjmași pentru ei. Și cum să primesc postul lor, de vreme ce ei se întăresc cu el cu hrana neîngăduită? Și cum să primesc rugăciunea lor, de vreme ce inimile lor se apleacă spre cei care Mă luptă și fac îngăduite opreliștile Mele? Și cum să primesc milosteniile lor, de vreme ce ei smulg oamenii din ele, luându-le într-un fel neîngăduit?

Isa: Eu nu răsplătesc decât neamului său: și cum le-aș face milă plânsului lor, de vreme ce mâinile lor picură sângeri de profeți? M-am înmulțit în mânie asupra lor. Isa: Am decretat în ziua în care am creat cerurile și pământul că pe oricine se închină Mie, și spune despre tine potrivit cuvântării Mele, să fac din el vecinul tău în locuință, și tovarășul tău în locuințe, și asociatul tău în noblețe. Și Am decretat în ziua în care am creat cerurile și pământul că pe oricine te ia pe tine și pe mama ta, pentru două dumnezeiri în afara lui Allah, să-l pun la cel mai de jos treaptă al Focului.

Și Am decretat în ziua în care am creat cerurile și pământul că statornicesc această poruncă prin mâinile robului Meu Muhammed, prin care voi pecetlui profeții și mesagerii: nașterea lui este la Mecca, emigrarea lui la Tayba, iar împărăția lui în Siria: el nu este aspru nici grosolan, nici vorbăreț în piețe, nici împodobit cu urâțenia, nici lenevind în clevetire: eu îl îndrept pentru orice treabă frumoasă: și îi îngăduiesc orice caracter nobil: fac evlavia ținta lui, și înțelepciunea priceperea lui, și lealitatea firea lui, și dreptatea purtarea lui, și adevărul legea lui, și islamul religia lui: numele lui este Ahmad: eu călăuzesc prin el după rătăcire: și predau prin el după neștiință: și îmbogățesc prin el după sărăcie: și înălțesc prin el după umilire: eu călăuzesc prin el, și deschid prin el între urechi surde, și inimi învelite, și gânduri despărțite și risipite: fac comunitatea lui cea mai bună comunitate ieșită pentru oameni: ei poruncesc cuvinea și împiedică de blamat: în sinceritate pentru numele Meu, și în închegarea a ceea ce au adus mesagerii: le insuflă eu preamărirea, mărturisirea unicității și sfințirea în moscheile lor, adunările lor, casele lor, întoarcerile lor și locuințele lor: ei Mă cheamă în picioare, așezați, plecați și prosterneați:

și luptă în calea Mea în rânduri strânse: jertfa lor este sângele lor, iar evangheliile lor sunt în piepturile lor, și jertfa lor în pântecele lor: călugări noaptea, lei ziua: aceasta este facerea Mea: o îngăduiesc cui vreau: și Eu sunt purtătorul facerii imense.

Vom aminti ceea ce închegă mult din această povestire, cu ceea ce vom înainta din surele Al 'Imran și an-Nisa, dacă Allah cel Preaînalt voiește: la El este încredința. Abu Hudhayfa, și anume Ishaq ibn Bishr, a raportat cu isnadurile lui: de la Ka'b al-Ahbar, și de la Wahb ibn Munabbih, și de la Ibn Abbas, și de la Salman al-Farisi, ale căror hadithuri se împletesc: când Isa ibn Maryam a fost trimis și a venit la ei cu dovezile: ce a mâncat cutare aseară? Și ce a pus deoparte în casa lui? El îi informează deci: credincioșii se înmulțesc în credință, iar cei care nu cred și fățarnicii în îndoială și necredință.

Și Isa, în ciuda aceasta, nu avea locuință unde să se adăpostească: el rătăcea pe pământ, fără ședere nici loc cunoscut: prima dintre morți pe care a înviat-o a fost că într-o zi a trecut pe lângă o femeie așezată lângă un mormânt, plângând: ce ai tu, femeie? Fiica mea a murit: nu aveam alt copil decât ea; și am făgăduit Domnului meu să nu îmi părăsesc locul până gust ce a gustat ea din moarte, sau Allah o va învia pentru mine, și o voi privi. Vezi: dacă ai privi-o, ai fi mulțumită? Da.

El s-a rugat deci două rak'a, apoi a venit și s-a așezat lângă mormânt: cutare, ridică-te cu îngăduința Milostivului, și iese. Mormântul s-a clătinat: apoi el a strigat a doua oară: mormântul s-a despicat, cu îngăduința lui Allah: apoi el a strigat a treia oară: ea a ieșit, scuturându-și capul de praf: de ce m-ai făcut să aștept? Când primul strigăt mi-a venit, Allah mi-a trimis un înger care mi-a refăcut creația; apoi a venit al doilea strigăt, și duhul mi s-a întors; apoi a venit al treilea strigăt, și m-am temut că este strigătul Învierii: mi-am smuls capul, sprâncenele și genele, din frica Învierii. Mamă: ce te-a purtat la ca eu să gust nevoia morții de două ori?

Mamă: fii răbdătoare și fii încredințată în Allah: nu am trebă de lume. Duh al lui Allah și cuvânt al Lui: cere Domnului tău să mă întoarcă în cealaltă lume, și să-mi ușureze nevoia morții. El a implorat deci Domnul său, care a luat-o la El, și pământul s-a închis peste ea. Aceasta a ajuns la iudei: mânia lor contra lui s-a înmulțit.

Am spus deja, în povestea lui Nuh, că cei din Bani Israel i-au cerut să învieze pentru ei pe Sam, fiul lui Nuh: el a implorat Allah, și s-a rugat pentru ei: Allah i-a înviat pentru ei: el le-a vorbit despre corabie și despre povestea ei, apoi el a implorat și a redevenit praf.

As-Suddi a raportat, de la Abu Salih și Abu Malik, de la Ibn Abbas, într-o povestire pe care a amintit-o, că un rege dintre regii celor din Bani Israel a murit și a fost purtat pe tronul lui: Isa a venit, a implorat Allah: Allah l-a înviat pentru el: oamenii au văzut un lucru imens și un spectacol uimitor.

Și când Allah a spus: Isa ibn Maryam, amintește-ți facerea Mea asupra ta și asupra mamei tale, când te-am susținut prin duhul sfințeniei: tu vei vorbi oamenilor în leagăn și la vârstă matură: și când ți-am predat Scrisoarea, înțelepciunea, Tora și Evanghelia: și când vei crea din lut, cu îngăduința Mea, la chipul păsării: vei sufla în ea, și ea va fi, cu îngăduința Mea, o pasăre: și vei vindeca, cu îngăduința Mea, pe orbul din naștere și pe lepros: și când vei face să iasă, cu îngăduința Mea, morții: și când am ținut laolaltă pe cei din Bani Israel de tine, când ai venit la ei cu dovezile: cei dintre ei care nu au crezut au spus: aceasta nu este decât vrăjeală limpede. Și când am revelat ucenicilor: credeți în Mine și în mesagerul Meu: ei au spus: credem: și mărturisește că suntem supuși.

Cel Preaînalt îi amintește facerea Lui asupra lui, și binefacerea Lui înaintea lui, creându-l fără tată, ci dintr-o mamă fără bărbat, și făcând din el un semn pentru oameni, și o dovadă a desăvârșirii puterii Lui preainalte: apoi trimiterea Lui după toate acestea. Și asupra mamei tale, în alegerea ei de către El și învestirea ei pentru această facere imensă: când te-am susținut prin duhul sfințeniei, care este Jibril, prin aruncarea duhului lui spre mama ta, și prezența lui laolaltă cu el în timpul misiunii lui, chemând oamenii spre Allah în timpul copilăriei tale fragede în leagănul tău, și al maturității tale. Și când ți-am predat Scrisoarea și înțelepciunea: adică scrierea și priceperea. Tu vei modela din ea chipul din lut potrivit înfățișării lui, prin porunca Mea.

Cel Preaînalt închegă amintind îngăduința acesteia: pentru a ridica îndoiala. Vei vindeca orbul din naștere: unii dintre vechi au spus: este cel care se naște orb, fără ca niciunul dintre înțelepți să-l poată vindeca; și leprosul: cel pentru care nu este leac, dar care a fost lovit de lepră și al cărui leac a devenit potrivnic. Și vei face să iasă morții: adică din mormintele lor, vii, cu îngăduința Mea: ceea ce am amintit deja cuprinde indicația că aceasta s-a petrecut de mai multe ori, dintre care sunt de ajuns. Și când am ținut laolaltă pe cei din Bani Israel de tine, când ai venit la ei cu dovezile: cei dintre ei care nu au crezut au spus: aceasta nu este decât vrăjeală limpede: și aceasta când ei au vrut să-l răstignească: Allah l-a înălțat spre El, și l-a mântuit dintre ei: în ocrotirea esenței Lui nobile contra răului, și în mântuirea lui contra morții.

Și când am revelat ucenicilor: credeți în Mine și în mesagerul Meu: ei au spus: credem: și mărturisește că suntem supuși. S-a spus: această revelare este o revelare de insuflare: Allah i-a călăuzit spre el și i-a arătat: Domnul tău a revelat albinelor; și Noi am revelat mamei lui Musa: alăptează-l: și dacă te temi pentru el, aruncă-l în mare: este vorba de o revelare prin mijlocirea unui mesager: credem: și mărturisește că suntem supuși.

Printre facerile lui Allah asupra robului Lui și mesagerului Lui Isa ibn Maryam: că El i-a făcut ajutători și sprijini care îl susțineau și chemau laolaltă cu el la a-l închina pe Allah singur, fără asociat: El este Cel care te-a susținut prin ajutorul Lui și prin credincioși, și a îngăduit înțelegerea între inimile lor: dacă ai cheltui tot ceea ce este pe pământ, nu ai îngăduit înțelegerea între inimile lor: dar Allah le-a îngăduit: El este Cel Veșnic, Înțeleptul. Și: el îi va preda Scrisoarea, înțelepciunea, Tora și Evanghelia, și el va fi un mesager pentru cei din Bani Israel: am venit la voi cu un semn de la Domnul vostru: creez pentru voi din lut la chipul unei păsări, apoi suflu în ea, și ea va fi o pasăre cu îngăduința lui Allah: și vindec orbul din naștere și pe lepros, și înviez morții cu îngăduința lui Allah: și vă aduc vestea a ceea ce mâncați și a ceea ce puneți deoparte în casele voastre. În aceasta este pentru voi un semn, dacă sunteți credincioși.

Și venit să închegă ceea ce este înaintea mea din Tora: și pentru a vă face îngăduită o parte din ceea ce v-a fost oprit: și am venit la voi cu un semn de la Domnul vostru: temeți-vă deci de Allah, și ascultați-mă: în adevăr Allah este Domnul meu și Domnul vostru: închinați-L deci: aceasta este o cale dreaptă. Când Isa a simțit necredința lor, el a spus: cine sunt ajutătorii mei spre Allah? Ucenicii au spus: suntem ajutătorii lui Allah: credem în Allah: și mărturisește că suntem supuși. Doamne, am crezut în ceea ce ai coborât, și am urmat mesagerul: scrie-ne deci printre martori.

Și ei au pândit: și Allah a pândit: și Allah este cel mai bun dintre pândari.

Minunea fiecărui profet în vremea lui este potrivită oamenilor vremii aceleia: ei au amintit că minunea lui Musa era potrivită oamenilor vremii lui: ei erau vrăjitori vicleni: el a fost deci trimis cu semne care orbitau privirile, și înaintea cărora lațurile s-au supus; și când vrăjitorii au devenit pricepuți în artele vrăjitoriei și în ceea la ce ajunge ea, și au privit această treabă strălucitoare și imensă, care nu poate emana decât de la cineva susținut de Allah, și pe ale cărui mâini Allah a făcut să advenească neprevenitul în închegarea lui: ei au îmbrățișat islamul îndată, fără ezitare. Tot astfel Isa ibn Maryam a fost trimis în vremea naturaliștilor și a înțelepților: el a fost deci trimis cu minuni pe care nu le puteau săvârși și spre care nu se îndreptau: cum ar putea un înțelept să vindece pe orbul din naștere, care este mai rău de stare decât orbul, pe lepros și pe leprosul negru; și pe cel care are o boală cronică? Și cum ar putea cineva din creație să ajungă a îndrepta mortul din mormântul lui?

Aceasta se numără printre ceea ce fiecare știe a fi o minunăție care dovedește adevărul celui care o săvârșește, și puterea Celui care l-a trimis. Tot astfel Muhammed, asupra lui rugăciunile lui Allah și salutul Lui, și asupra lor tuturor, a fost trimis în vremea elocvenților și a retorilor: Allah a făcut deci să coboare asupra lui Coranul imens, pe care falsul nu vine a-l atinge, nici din față nici din spate: revelare din partea unui Înțelept, vrednic de laudă: cuvântarea lui este minunată: el a provocat bărbați și jinn a aduce perechea ei, sau zece sure de perechea ei, sau o sură, și le-a tăiat scurt: ei nu pot, nici acum nici în viitor: dacă nu o fac, și nu o vor face niciodată: și aceasta pentru că este cuvântarea Creatorului: iar Allah cel Preaînalt, nimic nu-I seamănă, nici în esența Lui, nici în atributele Lui, nici în faptele Lui.

Propoziția este că, când Isa a întins înaintea lor dovezile și argumentele, cei mai mulți dintre ei au perseverat în necredința lor, în rătăcirea lor, în încăpățânarea lor și în tirania lor: Allah le-a ales deci dintre ei un grup drept, care a fost pentru el ajutători și sprijini, luându-și în seamă a-l urma, a-l susține și a-l sfătui cu sinceritate. Aceasta când cei din Bani Israel au chibzuit la el, și l-au denunțat unora dintre regii vremii aceleia: ei au hotărât să-l omoare și să-l răstignească: Allah l-a mântuit deci de ei, și l-a înălțat spre El dintre ei, și a aruncat chipul lui asupra unuia dintre tovarășii lui: ei l-au luat, l-au ucis și l-au răstignit, crezând că era Isa: și ei s-au înșelat în aceasta, și s-au stăruit contra adevărului; iar mulți creștini le-au dat drept ceea ce au susținut: iar cele două grupuri s-au înșelat în aceasta. Și ei au pândit: și Allah a pândit: și Allah este cel mai bun dintre pândari. Și cel Preaînalt a spus:

« Și [spune] când Iisus, fiul Mariei, a spus: „O, Fii ai lui Israel! Cu adevărat, eu sunt Trimisul lui Allah la voi, întărind Tora de dinainte de mine și vestind un Trimis ce va veni după mine și al cărui nume este Ahmad”. Și când el le-a adus semnele limpezi, ei au spus: „Aceasta este vrăjitorie învederată!” Și cine este mai nelegiuit decât acela care născocește minciună despre Allah, atunci când este chemat la Islam? Iar Allah nu călăuzește neamul de nelegiuiți. Ei voiesc să stingă Lumina lui Allah cu gurile lor, însă Allah întregește Lumina Sa, chiar dacă necredincioșii nu voiesc.

El este Cel care l-a trimis pe Trimisul Său cu călăuzirea și religia Adevărului, ca să o facă pe ea deasupra tuturor religiilor, chiar dacă politeiștii nu voiesc. » Sura 61, 6-9

« O, voi cei care credeți! Fiți ajutoare pe calea lui Allah, așa cum a spus Iisus, fiul Mariei, apostolilor: „Cine sunt ajutoarele mele în chemarea la Allah?” Și i-au răspuns apostolii: „Noi suntem ajutoarele lui Allah!” Atunci o parte dintre Fiii lui Israel au crezut, în vreme ce o altă parte nu au crezut. Și Noi le-am dat ajutor acelora care au crezut, împotriva dușmanului lor, și au devenit ei biruitori. » Sura 61, 14

Isa este deci pecetea profetilor celor din Bani Israel: el s-a ridicat printre ei ca predicator, și le-a adus vestea bună a pecetii profetilor care ar veni după el: el a amintit numele lui, și le-a descris însușirile lui, ca să-l recunoască și să-l urmeze când îl vor vedea: întinzând dovada contra lor, și în binefacerea lui Allah înaintea lor: cei care urmează mesagerului, profetului arab analfabet, pe care îl găsesc scris laolaltă cu ei în Tora și în Evanghelie: el le poruncește cuvinea, le împiedică de blamat, le face îngăduite lucrurile bune, le împiedică de cele rele, și îi descarcă de povara lor, și de lanțurile care erau asupra lor: cei deci care vor crede în el, îl vor susține, îl vor ajuta, și vor urma lumii coborâte laolaltă cu el: aceștia sunt cei reușiți.

Thawr ibn Yazid mi-a raportat: de la Khalid ibn Ma'dan: ei au spus: Mesager al lui Allah, informează-ne despre tine însuți: : implorarea tatălui meu Ibrahim, și vestea bună a lui Isa: iar mama mea, când m-a purtat, a văzut ca și cum o lumină ieșea din ea, luminând palatele Busrei, în țara Siriei. S-a raportat de la al-Irbad ibn Sariya, și de la Abu Umama, de la Profet, o povestire apropiată: implorarea tatălui meu Ibrahim: Domnul nostru, și ridică printre ei un mesager, dintre ei. Și versetul. Și când profeția la cei din Bani Israel s-a sfârșit în Isa, el s-a ridicat printre ei ca predicator, și le-a informat că profeția le-a fost tăiată, și că ea ar fi după el la profetul arab analfabet, pecetea profetilor fără îngăduire: Ahmad, care este Muhammed ibn Abd Allah ibn Abd al-Muttalib ibn Hashim, ieșit din linia lui Ismail ibn Ibrahim al-Khalil: : când a venit la ei cu dovezile, ei au spus: aceasta este vrăjeală limpede.

Întoarcerea pronumelui poate viza pe Isa, și poate reveni la Muhammed. Apoi cel Preaînalt a îndemnat robii Săi credincioși la susținerea islamului și a oamenilor lui, și la susținerea profetului Lui, și la apărarea lui și a ajută-l a statornici religia și a răspândi chemarea: voi care ați crezut, fiți ajutătorii lui Allah: cum a spus Isa ibn Maryam ucenicilor: cine sunt ajutătorii mei spre Allah? Adică: cine mă va sprijini în chemarea spre Allah? Ucenicii au spus: suntem ajutătorii lui Allah: și aceasta a fost într-un sat numit an-Nasira: creștinii au fost deci numiți după aceasta.

Un grup dintre cei din Bani Israel a crezut deci, și un grup nu a crezut: adică, când Isa a chemat pe cei din Bani Israel și pe ceilalți spre Allah cel Preaînalt, unii dintre ei au crezut, iar alții nu au crezut. Printre cei care au crezut în el: oamenii Antiohiei, în întregimea lor, după cum a amintit mai mult de unul dintre autorii sirelor și istoriilor și al tafsirului: el le-a trimis trei mesageri: unul dintre ei a fost Sham'un as-Safa: ei au crezut și au răspuns: iar aceștia nu sunt cei amintiți în sura Yasine, după cum a fost statornicit în povestea oamenilor cetății. Și alții dintre cei din Bani Israel nu au crezut: ei sunt majoritatea iudeilor: Allah i-a susținut deci pe cei care au crezut în el contra celor care nu au crezut apoi: ei au fost biruitori asupra lor, stăpânindu-i: când Allah a spus: Isa, în adevăr Eu te voi reaminti la Mine, și te voi înălța spre Mine, și te voi curăți de cei care nu au crezut, și voi pune pe cei care te-au urmat peste cei care nu au crezut, până în ziua Învierii. Și versetul.

Oricine este mai aproape de el a fost deci biruitor asupra celui care este de jos; și cum cuvântarea musulmanilor despre el este adevărul fără îndoială, și anume că el este robul lui Allah și mesagerul Lui: ei au fost deci biruitori asupra creștinilor care au făcut exces despre el și l-au lingușit, și l-au pus peste ceea ce Allah pusese; și cum creștinii, în ansamblu, sunt mai aproape de adevăr despre el decât spre ceea ce se îndreptau iudeii, asupra lor blestemul lui Allah: creștinii au stăpânit deci iudeii în vremurile molcome, până la vremea islamului și a oamenilor lui. Și Allah cel Preaînalt știe mai bine.

Povestea mesei gătite

« Și [adu-ți aminte] când apostolii au spus: „O, Iisus, fiu al Mariei, poate, oare, Domnul tău să ne coboare o Masă servită din Cer?” El [Iisus] le-a zis: „Fiți cu frică de Allah, dacă sunteți credincioși!”. Ei au zis: "Voim să mâncăm din ea, ca să se liniștească inimile noastre și ca să știm că tu ne-ai spus nouă numai adevărul și să fim întru aceasta printre martori".

Atunci a spus Iisus, fiul Mariei: „O, Allah, Stăpân al nostru! Coboară-ne nouă o Masă servită din Cer ca să ne fie nouă sărbătoare - pentru cel dintâi și pentru cel din urmă dintre noi - și un semn de la Tine! Și binecuvântează-ne cu cele de ospăț, căci Tu ești Cel mai Bun dintre cei care hrănesc!”. Și i-a răspuns Allah: „Cu adevărat o voi coborî vouă, dar pe cel care nu va crede nici după aceasta îl voi pedepsi cu un chin cu care nu voi mai pedepsi pe nimeni din toate lumile!”. » Sura 5, 112-115

Am amintit în tafsir atharurile ajunse despre coborârea mesei, de la Ibn Abbas, și Salman al-Farisi, și Ammar ibn Yasir, și alții dintre vechi: conținutul lor este că Isa a poruncit ucenicilor să postească treizeci de zile; și când le-au împlinit, ei i-au cerut lui Isa să facă să coboare din cer o masă gătită, ca să mănânce din ea și ca inimile lor să se liniștească în ea, știind că Allah a primit postul lor și le-a primit cererea: și ca ea să fie pentru ei o sărbătoare, în care ar rupe postul în ziua ruperii lui: și ca ea să fie de ajuns primului și ultimului dintre ei, bogatului ca și săracului. Isa i-a îndemnat deci în această privință, și a avut frică pentru ei ca ei să nu mulțumească, și să nu împlinească condițiile dreptului: ei au stăruit laolaltă cu el ca el să o ceară pentru ei de la Domnul lui.

Când ei nu au renunțat, el s-a ridicat spre locul rugăciunii lui, îmbrăcat cu o pătură de lână, în picioare pe cele două picioare ale lui, plecând capul, ochii curgând de lacrimi, smerindu-se spre Allah în implorare și cerere, ca ei să fie primiti spre ceea ce au cerut: Allah cel Preaînalt a făcut deci să coboare masa gătită din cer, iar oamenii o priveau coborând între doi nori: ea se apropia puțin câte puțin, și de fiecare dată când se apropia, Isa cerea Domnului lui să facă din ea o milă, nu un chin, și să facă din ea o binecuvântare și o mântuire. Ea n-a încetat a se apropia până ce s-a așezat înaintea lui Isa, acoperită cu o basma. Isa s-a ridicat și a descoperit-o: în numele lui Allah, cel mai bun dintre cei care hrănesc. Era pe ea șapte pești, și șapte pâini, și oțet, și rodii și roade: și ea avea un miros foarte mare.

El a spus: fii: și a fost: apoi el le-a poruncit să mănânce din ea: nu mâncăm cât timp tu nu mănânci: voi sunteți cei care ați început a o cere. Ei au refuzat să mănânce din ea primii: el a poruncit deci săracilor, nevoiașilor, bolnavilor și paralizaților, care erau aproape o mie trei sute: ei au mâncat din ea, și s-a vindecat oricine avea o neputincie, sau un blestem, sau o boală cronică. Oamenii au regretat că nu au mâncat din ea: văzând vindecarea stării acelora. Ea cobora în fiecare zi câte o dată: oamenii mâncau din ea: ultimul dintre ei mânca precum mânca primul: ea hrănea aproximativ șapte mii.

Apoi ea a coborât o dată la două zile, ca și cămila lui Salih din care ei beau laptele o dată la două zile. Apoi Allah i-a poruncit lui Isa să o restrângă la săraci, sau la nevoiași, excluzându-i pe bogați: aceasta i-a fost grea multor oameni, iar fățarnicii lor au vorbit despre ea: ea a fost deci ridicată cu totul, iar cei care au vorbit despre ea au fost prefăcuți în porci.

Ibn Abi Hatim și Ibn Jarir l-au raportat laolaltă: al-Hasan ibn Qaza'a al-Bahili ne a raportat: Sufyan ibn Habib ne a raportat: Sa'id ibn Abi Aruba ne a raportat: de la Qatada: de la Khilas: de la Ammar ibn Yasir care spune: masa gătită a coborât din cer: din pâine și din carne: și li s-a poruncit să nu trădeze, nici să pună deoparte, nici să țină în rezervă pentru mâine: ei au trădat, au pus deoparte și au ținut în rezervă: ei au fost prefăcuți în maimuțe și în porci. Apoi Ibn Jarir l-a raportat: de la Bundar: de la Ibn Abi 'Adi: de la Sa'id: de la Qatada: de la Khilas: de la Ammar, într-o întreruptă; iar aceasta este mai corectă: și tot astfel l-a raportat pe drumul lui Simak: de la un om dintre cei din Bani 'Ijl: de la Ammar, într-o întreruptă: și este cel drept. Și Allah știe mai bine. Iar Khilas, despre Ammar, este un isnad întrerupt: dacă acest hadith ar fi autentic, urcat, ar fi hotărâtor în această povestire; pentru că savanții s-au despărțit despre masă: a coborât sau nu?

Majoritatea susține că ea a coborât, după cum arată aceste atharuri, și cum se înțelege din limpezimea contextului coranic: în adevăr, Eu o fac să coboare asupra voastră: după cum a statornicit Ibn Jarir. Și Allah știe mai bine. Ibn Jarir a raportat, cu un isnad autentic până la Mujahid, și până la al-Hasan ibn Abi al-Hasan al-Basri: ea nu a coborât: ei au stăruit pentru coborârea ei: pe oricine dintre voi nu ar crede apoi, îl voi chinui cu un chin cu care nu voi chinui pe nimeni printre lumi.

Creștinii nu cunosc povestea mesei gătite: ea nu este amintită în cartea lor, de vreme ce povestea ei se numără printre ceea ce motivele îndeamnă a transmite. Și Allah știe mai bine. Am detaliat vorbirea în această privință în tafsir: fie scrisă de aici, iar cine vrea a o revăduia să o privească acolo. Lui Allah lauda și facerea.

Cuvintele raportate ale lui Isa

Un om al cărui nume s-a pierdut ne a raportat: Hajjaj ibn Muhammed ne a raportat: Abu Hilal Muhammed ibn Sulaiman ne a raportat: de la Bakr ibn Abd Allah al-Muzani: ucenicii și-au pierdut profetul Isa: el se îndreptase spre mare: ei au pornit să-l caute: și când au ajuns la mare, el umbla pe apă: valul îl ridica o dată, și îl așeza altă dată: și el era acoperit cu o haină, jumătate drapată, iar cealaltă jumătate potrivită, până ce a ajuns la ei. Unul dintre ei, pe care îl credeam a fi dintre cei mai buni dintre ei, a spus: pot să vin spre tine, profet al lui Allah? Da. El a pus unul dintre cele două picioare ale lui pe apă: vai, mă înec, profet al lui Allah.

Arată-mi mâna ta, măicule în credință: dacă fiul lui Adam ar avea din încredință mărimea unui bob de orz, el ar umbla pe apă. Abu Sa'id ibn al-A'rabi l-a raportat: de la Ibrahim ibn Abi al-Jahm: de la Sulaiman ibn Harb: de la Abu Hilal: de la Bakr, într-un sens apropiat. Apoi Ibn Abi ad-Dunya a spus: Muhammed ibn Ali ibn al-Hasan ibn Shaqiq ne a raportat: Ibrahim ibn al-Ash'ath ne a raportat: i s-a spus lui Isa ibn Maryam: Isa, cu ce umpli pe apă? Cu credința și cu încredința.

Am crezut precum ai crezut tu, și am avut încredința precum ai avut tu încredința. Umblați deci. Ei au umblat deci laolaltă cu el în val, și s-au înecat. Ce aveți?

Am avut frică de val. Nu ați avut frică de Domnul valului? El i-a făcut să iasă, apoi a lovit pământul cu mâna lui: el l-a apucat apoi l-a deschis: în una dintre mâinile lui era aur, iar în cealaltă lut sau pietricele: care dintre cele două este mai dulce în inimile voastre? Aurul.

Ele sunt deci pentru mine egale. Am spus deja, în povestea lui Yahya ibn Zakariya, de la unii dintre vechi, că Isa purta haine de lână, și mânca frunze de copaci, și nu se adăpostea nici într-o locuință, nici laolaltă cu un neam, nici cu o avere, și nu punea nimic deoparte pentru mâine. El mânca din torsul mamei lui: asupra ei rugăciunile lui Allah și salutul.

Ibn Asakir a raportat, de la ach-Cha'bi: când Ceasul era amintită înaintea lui Isa, el striga: nu se cade să se amintească Ceasul înaintea fiului lui Maryam și să tacă. Și de la Abd al-Malik ibn Sa'id ibn Abjar: când Isa auzea îndemnarea, el striga strigătul femeii căreia copiii ei au murit.

Ma'mar ne a informat că Isa spunea: Allah, am venit la răsărit fără putința a respinge ceea ce urăsc, și fără a deține folosul a ceea ce nădăjduiesc: iar treaba este în mâna altuia decât mine: și eu sunt legat prin fapta mea: nu este sărac mai sărac decât mine. Allah: nu bucura vrăjmașul meu cu mine, și nu mă mâhni prin prietenul meu, și nu face încercarea mea în religia mea, și nu mă supune celui care nu are milă de mine. Nimeni nu ajunge la adevărul credinței cât nu se îngrijește să mănânce din lume. Și Isa spunea: am chibzuit asupra creației: și am aflat că cel care nu a fost creat este mai poftit laolaltă cu mine decât cel care a fost creat.

Ishaq ibn Bishr a spus: de la Hisham ibn Hassan: de la al-Hasan: în adevăr, Isa este căpetenia asceților în ziua Învierii: iar cei care fug prin păcatele lor vor fi adunați în ziua Învierii laolaltă cu Isa. Și pe când Isa dormea într-o zi pe o piatră pe care o avea drept pernă, și pe când aflase dulceața somnului, Iblis a trecut pe lângă el: Isa, nu susții tu că nu voiești nimic din accesoriile lumii? Iată această piatră dintre accesoriile lumii. Isa s-a ridicat, a luat piatra și i-a aruncat-o: iată-o pentru tine, laolaltă cu lumea.

Isa a ieșit spre tovarășii lui, îmbrăcat cu o haină de lână, cu un veșmânt și cu un turban, desculț, în lacrimi, decuștit, galben la culoarea foamei, buzele uscate de sete: salutul asupra voastră, Bani Israel: eu sunt cel care a smerit locul lumii, cu îngăduința lui Allah: fără mirare nici mândrie: știți unde este casa mea? Unde este casa ta, duh al lui Allah? Casele mele sunt moscheile, iar parfumul meu apa, și condimentul meu foamea, și lampa mea luna noaptea: și rugăciunea mea iarna la răsăriturile soarelui, și trandafirul meu ierburile pământului: și veșmântul meu lâna: și eleganța mea frica Domnului nobleții: și tovarășii mei paralizații și săracii: eu vin la răsărit fără nimic, și vin la asfințit fără nimic: și sunt cu inima curată, bogată și îndestulată: cine este deci mai bogat decât mine, și mai folositor? Ibn Asakir l-a raportat.

S-a raportat în biografia lui Muhammed ibn al-Walid ibn Aban ibn Hibban, Abu al-Hasan al-'Uqayli al-Misri: Hani' ibn al-Mutawakkil al-Iskandarani ne a raportat: Haywa ibn Shurayh ne a raportat: al-Walid ibn Abi al-Walid mi-a raportat: de la Shufayy ibn Mati': de la Abu Hurayra, de la Profet: Allah cel Preaînalt i-a revelat lui Isa: Isa, mută-te de loc în loc, de frică a fi cunoscut și suferit: prin noblețea Mea și măreția Mea, eu te voi cununa cu o mie de houri, și îți voi da patru sute de ani. Și este un hadith străin, urcat: și el poate fi întrerupt, din transmiterea lui Shufayy ibn Mati' de la Ka'b al-Ahbar, sau de la alții dintre israeliți. Și Allah știe mai bine.

Abd Allah ibn al-Mubarak a spus: de la Sufyan ibn Uyayna: Isa le-a spus ucenicilor: tot așa cum regii v-au lăsat înțelepciunea, lăsați-le lor lumea.

Isa a spus: cereți-mi: căci am inima blândă: și sunt mic în ochii mei înșiși. Ismail ibn Ayyash a spus: de la Abd Allah ibn Dinan: Isa a spus: mâncați pâinea de orz, și beți apa limpede, și ieșiți din lume sănătoși și tihniți: în adevăr dulceața lumii este amarul celeilalte lumi: și în adevăr amarul lumii este dulceața celeilalte lumi: iar robii lui Allah nu sunt oameni de îngăduință: cel mai rău dintre voi este savantul care își preferă capriciul științei lui: el ar vrea ca toți oamenii să fie ca el. Și un sens apropiat a fost raportat de la Abu Hurayra.

Abu Mus'ab a spus: i-a ajuns că Isa spunea: Bani Israel: recurgeți la apa limpede, la ierburile sălbatice, și la pâinea de orz: și băgați de seamă la pâinea de grâu: căci nu ați ști să mulțumiți.

Ibn Wahb a spus: de la Sulaiman ibn Bilal: de la Yahya ibn Sa'id: Isa spunea: traversați lumea, și nu o locuiți: dragostea lumii este capul oricărei greșeli: iar privirea seamănă în inimă pofta. Și Wahb ibn al-Ward a raportat la fel: și câtă poftă a făcut să moștenească neamul ei o mâhnire lungă. Și de la Isa: fiule slab al lui Adam: teme-te de Allah oriunde ai fi, și fii în lume un oaspete: și ia moscheile drept locuință: și învață ochiului tău plânsul, trupului tău răbdarea, inimii tale chibzuirea: și nu te îngriji de hrana de mâine: este o greșeală. Și de la Isa: cum nu îți este ție cu putință a zidi o locuință pe valurile mării: nu lua lumea drept reședință.

Aveți case la marginea revărsărilor: și cum ar rămâne o locuință ale cărei temelii sunt din lut peste apă?

Isa ibn Maryam a spus: dragostea lumii și dragostea celeilalte lumi nu rămân în inima unui credincios, tot așa cum apa și focul nu rămân într-un vas. Ibrahim al-Harbi a spus: de la Dawud ibn Rashid: de la Abu Abd Allah sufitul: Isa a spus: cel care caută lumea este ca cel care bea apă de mare: cu cât bea mai mult, cu atât are mai multă sete: până ce ea îl va ucide. Și s-a raportat de la Isa: diavolul este laolaltă cu lumea, și pândirea lui cu binele: și împodobirea lui cu capriciul, și stăpânirea lui lângă pofte. Al-A'mash a spus: Isa pregătea hrana pentru tovarășii lui și se ridica în slujirea lor: faceți așa cu nobilii voștri.

Una femeie i-a spus lui Isa: fericit pântecele care te-a purtat, și sânul care te-a alăptat. Fericit celui care citește Scrisoarea lui Allah și o urmează. Fericit celui care plânge la amintirea greșelii lui, și își păzește limba, și care i se îndestulează casa. Fericit ochiului care a dormit, fără ca sufletul lui să fie lovit de neascultare, și s-a trezit spre altceva decât păcatul.

Și de la Malik ibn Dinar: Isa și tovarășii lui au trecut pe lângă o cadavra: ce duhoare este mirosul ei. Și cum îi sunt dinții albi: el a vrut să le împiedice bârfirea. Al-Husayn ibn Abd ar-Rahman ne a raportat: de la Zakariya ibn 'Adi: Isa ibn Maryam a spus: adunare a ucenicilor, îndestulați-vă cu puținul lumii cu mântuirea religiei, tot așa cum oamenii lumii s-au îndestulat cu puținul religiei cu mântuirea lumii. Și despre aceasta a spus poetul: văd bărbați care s-au îndestulat cu puținul religiei, și nu-i văd mulțumiți de degradare în trai.

Fi deci bogat prin religia lumii regilor, tot așa cum regii s-au îmbogățit din lumea lor contra religiei.

Abu Mus'ab a spus: Isa ibn Maryam a spus: nu vorbiți mult fără amintirea lui Allah: inimile voastre s-ar împietri: iar inima împietrită este depărtată de Allah, dar voi nu știți: și nu priviți păcatele robilor ca și cum ați fi stăpâni: și priviți-i ca și cum ați fi robi: cruțați și puse la încercare: faceți deci milă oamenilor încercării, și mulțumiți-i lui Allah pentru sănătate.

Am auzit pe tatăl meu spunând: de la Ibrahim at-Taymi: Isa le-a spus tovarășilor lui: în adevăr vă spun: cine caută Firdawsul: pâinea de orz este pentru el: iar dormitul în dărâmături laolaltă cu câinii este prisositor.

Isa a spus: în adevăr, mâncatul de orz laolaltă cu cenușa, și dormitul pe dărâmături laolaltă cu câinii, este puțin pentru căutarea Firdawsului.

Sufyan ne a informat: de la Mansur: de la Salim ibn Abi al-Ja'd: Isa a spus: lucrați pentru Allah, și nu lucrați pentru pântecele voastre: priviți aceste păsări: ele pornesc la răsărit și revin la asfințit: ele nu ară și nu secer: și Allah le hrănește: noi avem pântece mai mari decât păsările. Priviți aceste fiare și acești măgari: ei pornesc la răsărit și revin la asfințit, nu ară nici nu secer: și Allah îi hrănește.

Safwan ibn Amr a spus: de la Shurayh ibn Ubayd: de la Yazid ibn Maysara: ucenicii i-au spus Mesiei: Mesie al lui Allah, privește moscheea lui Allah: cum este ea de frumoasă. Amin, amin: Allah nu va lăsa din această moschee piatră în picioare fără a o nimici prin păcatele oamenilor ei: în adevăr, Allah nu are trebă de aur nici de argint, nici de aceste pietre care vă plac: mai iubite lângă Allah decât ele sunt inimile drepte: iar prin ele Allah face să dureze pământul: iar prin ele Allah nimicește pământul când sunt altfel.

Hafizul Abu al-Qasim Ibn Asakir a amintit: Abu Mansur Ahmad ibn Muhammed as-Sufi ne a informat: A'isha bint al-Hasan ibn Ibrahim al-Warkaniyya ne a informat: Abu Muhammed Abd Allah ibn Omar ibn Abd Allah ibn al-Haytham ne a raportat prin dicteu: al-Walid ibn Aban ne a raportat prin dicteu: Ahmad ibn Ja'far ar-Razi ne a raportat: Suhayl ibn Ibrahim al-Hanzali ne a raportat: Abd al-Wahhab ibn Abd al-Aziz ne a raportat: de la al-Mu'tamir: de la Layth: de la Mujahid: de la Ibn Abbas, de la Profet: Isa a trecut pe lângă o cetate în ruină: clădirea l-a mirat: Domnul meu: fă ca această cetate să-mi răspundă. Allah i-a revelat cetății: cetate ruinată: răspunde-i lui Isa. Cetatea a strigat spre Isa: iubitul meu, și ce voiești tu de la mine? Ce au făcut copacii tăi?

Și râurile tale? Și palatele tale? Și unde sunt locuitorii tăi? Iubitul meu: făgăduința Domnului tău, adevărul, a venit: copacii mei s-au uscat, râurile mele s-au secat, palatele mele sunt în dărâmături, iar locuitorii mei au murit.

Și unde sunt averile lor? Ei le-au strâns din îngăduit și din neîngăduit, puse în pântecele meu: la Allah este moștenirea cerurilor și a pământului. Isa a strigat: m-am mirat de trei persoane: cel care caută lumea, de vreme ce moartea îl caută; și cel care zidește palatele, de vreme ce mormântul este locuința lui; și cel care râde cu gura deschisă, de vreme ce Focul este înaintea lui. Fiule al lui Adam: nu te vei îndestula prin prisosire, nici nu te vei mulțumi prin puțin: tu strângi averea ta pentru cel care nu te va lăuda: și te înaintezi spre un Domn care nu te va dezvinoviți: tu nu ești decât robul pântecului tău și al poftei tale: tu nu umpli pântecele tău decât când intri în mormântul tău: iar tu, fiule al lui Adam, vezi mărimea averii tale în balanța altuia.

Acesta este un hadith foarte străin, și el cuprinde o frumoasă îndemnare: l-am scris deci pentru aceasta.

Sufyan ath-Thawri a spus: de la tatăl său: de la Ibrahim at-Taymi: Isa a spus: adunare a ucenicilor: puneți comorile voastre în cer: căci inima omului este acolo unde este comoara lui. Thawr ibn Yazid a spus: de la Abd al-Aziz ibn Dhabyan: Isa ibn Maryam a spus: cine învață, predă și lucrează va fi numit mare în împărăția cerului. S-a raportat că Isa a spus: nu este bine într-o știință care nu trece laolaltă cu tine valea, și nu face să locuiască laolaltă cu tine moscheea.

Ibn Asakir a raportat, cu un isnad străin, de la Ibn Abbas, urcat: Isa a spus: adunare a ucenicilor: nu vorbiți despre înțelepciune celor care nu sunt vrednici de ea, sau veți fi nedrepți cu ea: și nu o țineți departe de cei vrednici de ea, sau veți fi nedrepți cu ei: o treabă al cărei a fi drept apare: urmați-o; și o treabă al cărei a fi rătăcit apare: ocoliți-o; și o treabă despre care vă despărțiți: trimiteți-i știința ei la Allah. Abd ar-Razzaq a spus: Ma'mar ne a informat: de la un om: de la Ikrima: Isa a spus: nu aruncați perlele porcilor: căci porcul nu face nimic din perle: și nu dați înțelepciunea celui care nu o voiește: căci înțelepciunea este mai bună decât perla: iar cel care nu o voiește este mai rău decât porcul. Tot astfel Wahb și alții au raportat-o de la el. Sunteți sarea pământului: deci dacă vă stricați, nu este pentru voi leac: râsul fără mirare: și paloarea fără priveghi.

Cine este cel mai apăsător dintre oameni? Greșeala savantului: căci când savantul greșește, prin greșeala lui greșește o mulțime știutoare. Savanți ai răului: ați făcut din lume creștetul capetelor voastre, iar din cealaltă lume dedesubtul picioarelor voastre: vorbirea voastră este leac, iar fapta voastră este rău: pilda voastră este pilda copacului de adelfă: el amăgește pe cine îl vede, și ucide pe cine îl mănâncă. Isa a spus: savanți ai răului: v-ați așezat la porțile Raiului: nici voi nu intrați în el, nici nu lăsați săracii să intre în el: cel mai rău dintre oameni laolaltă cu Allah este savantul care caută lumea prin știința lui.

Yahya și Isa s-au întâlnit: Isa i-a strâns mâna râzând: el i-a spus: fiule al mătușii mele: ce am ca să te văd rând, ca și cum ai fi în vreme de prihană? Ce am ca să te văd întunecat, ca și cum ai fi deznădăjduit? Cel mai iubit dintre voi doi laolaltă cu mine este cel mai bun vestitor al tovarășului său.

Isa, el și tovarășii lui, s-au oprit înaintea unui mormânt, al cărui stăpân era aruncat în el: ei au început a aminti mormântul și îngustimea lui: erati în ceea ce este mai îngust decât el, în sânurile mamelor voastre: când Allah voiește să lărgească, El lărgește. Mi-a ajuns că Isa, când amintea moartea, pielea lui picura sânge.

Și atharurile de felul acesta sunt foarte numeroase: hafizul Ibn Asakir a raportat o bună parte dintre ele: ne-am oprit la această măsură, iar Allah cel Preaînalt este Cel care face să reușească spre cel drept.

Înălțarea lui Isa spre cer și descoperirea minciunii iudeilor și a creștinilor

« Și din cauza vorbelor lor: „Cu adevărat, noi l-am omorât pe Mesia, Iisus, fiul Mariei, Trimisul lui Allah!”, dar ei nu l-au omorât, nici nu l-au răstignit pe cruce, ci a fost făcut [altcineva] să semene cu el. Și, cu adevărat, cei care au păreri diferite în privința lui [Iisus], au îndoieli [în legătură cu moartea lui]. Ei nu au avut cunoștință sigură despre ea [moartea lui], ci urmează doar presupuneri. Cu siguranță, ei nu l-au omorât Ci Allah l-a înălțat la El. Iar Allah este 'Aziz [Puternic] și Hakim [Înțelept].

Nu va fi nici unul dintre oamenii Cărții care să nu creadă în el [Iisus], înaintea morții sale. Iar în Ziua de Apoi, el va fi martor împotriva lor. » Sura 4, 157-159

Cel Preaînalt a informat că El l-a înălțat spre cer, după ce l-a reamintit la El prin somn, potrivit celui drept, de neschimbat: și l-a mântuit de cei care voiau să-l încerce dintre iudei, care l-au denunțat unora dintre regii care nu credeau ai vremii aceleia. Al-Hasan al-Basri a spus: el se numea Dawud ibn Nura: el a poruncit uciderea lui și răstignirea lui: ei l-au încercuit deci într-o casă la Bayt al-Maqdis, și aceasta la seara de vineri, în noaptea sâmbătei: și când a venit clipa intrării lor, chipul lui a fost aruncat asupra unora dintre tovarășii lui aflați laolaltă cu el, iar Isa a fost înălțat de pe un acoperiș al acestei case spre cer, pe când oamenii casei priveau. Cei cu legile au intrat: ei au găsit acest tânăr asupra căruia chipul lui fusese aruncat: ei l-au luat, crezând că era Isa: ei l-au răstignit, și au pus spinii pe capul lui în umilire pentru el. Iar cei mai mulți creștini care n-au asistat la treaba lui Isa au dat drept iudeilor că el a fost răstignit: ei se rătăcesc deci prin aceasta într-o rătăcire limpede, prisosită, gravă și depărtată.

Și nu este neam al Cărții fără să creadă în el înaintea morții lui: adică: după coborârea lui spre pământ la sfârșitul veacurilor, înaintea ridicării Ceasului: căci el va coborî, va ucide porcul, va frânge crucea, va impune jizya, și nu va primi decât islamul: după cum am arătat aceasta prin ceea ce i-a ajuns de hadithuri, la tafsirul acestui verset nobil al surei an-Nisa, și după cum o vom înainta în amănunt în cartea despre veștile Mesiei Dajjal: vom aminti ceea ce a ajuns despre coborârea Mesiei Mahdi din partea Celui Veșnic: ca să ucidă Mesia Dajjal, mincinosul care cheamă la rătăcire. Și iată amintirea a ceea ce a ajuns în atharuri despre felul înălțării lui spre cer.

Ahmad ibn Sinan ne a raportat: Abu Mu'awiya ne a raportat: de la al-A'mash: de la al-Minhal ibn Amr: de la Sa'id ibn Jubayr: de la Ibn Abbas: când Allah a vrut să înălțe pe Isa spre cer, el a ieșit spre tovarășii lui, iar în casă erau doisprezece bărbați dintre ei, și anume ucenici: el a ieșit spre ei de la un izvor din casă: în adevăr, printre voi cel care nu va crede în mine de douăsprezece ori, după ce a crezut în mine: iar cel asupra căruia va fi aruncat chipul meu va fi ucis în locul meu, și va fi laolaltă cu mine în rangul meu. Un tânăr, cel mai tânăr dintre ei în vârstă, s-a ridicat: așază-te. Apoi el a repetat la ei: tânărul s-a ridicat: așază-te. Apoi el a repetat la ei: tânărul s-a ridicat: eu sunt el.

Tu ești acela. Chipul lui Isa a fost deci aruncat asupra lui, iar Isa a fost înălțat de pe un acoperiș al casei spre cer. Iudeii au venit să-l caute: ei au luat chipul, l-au ucis, apoi l-au răstignit: unii dintre ei deci nu au crezut de douăsprezece ori, după ce au crezut în el: și ei s-au împărțit în trei secte: Allah a fost printre noi precum El a voit, apoi el s-a înălțat spre cer. Aceștia sunt iacobitii.

El a fost printre noi fiul lui Allah precum El a voit, apoi Allah l-a înălțat spre El: aceștia sunt nestorienii. El a fost printre noi robul lui Allah și mesagerul Lui, precum Allah a voit, apoi Allah l-a înălțat spre El: aceștia sunt musulmanii. Cele două necredincioase s-au legat deci contra celei musulmane: ele au ucis-o, iar islamul a rămas șters până ce Allah l-a trimis pe Muhammed. Și aceasta este cuvântarea celui Preaînalt: Noi am susținut pe cei care au crezut contra vrăjmașului lor: ei au fost atunci biruitori.

Și acest isnad este autentic până la Ibn Abbas, după condițiile lui Muslim; iar an-Nasa'i l-a raportat: de la Abu Kurayb: de la Abu Mu'awiya, într-un sens apropiat; și Ibn Jarir l-a raportat: de la Salm ibn Junada: de la Abu Mu'awiya: și tot astfel au amintit mai mult de unul dintre vechi. Printre cei care l-au amintit pe larg: Muhammed ibn Ishaq ibn Yasar: el a făcut pe Isa acela care cerea lui Allah să-i amâne termenul, adică pentru a transmite mesajul, și a desăvârși chemarea, și a face ca oamenii să intre mult în religia lui Allah. Și el avea, printre ucenici, doisprezece bărbați: Butrus; și Ya'qub ibn Zabdi; și Yahna, fratele lui Ya'qub; și Andrawus; și Filiqqus; și Abarthalma; și Matta; și Tumas; și Ya'qub ibn Halqiya; și Taddawus; și Fata'; și Yudus Zakariya Yawta: iar acesta este cel care i-a călăuzit pe iudei spre Isa. Ibn Ishaq a spus: și era printre ei alt om numit Sarjis: creștinii l-au ascuns: și este el asupra căruia chipul Mesiei a fost aruncat: el a fost răstignit în locul lui.

Și unii dintre creștini susțin că cel care a fost răstignit în locul Mesiei, și asupra căruia chipul lui a fost aruncat, este Yudus Zakariya Yawta. Și Allah știe mai bine.

Ad-Dahhak a spus: Isa a lăsat ca moștenitor pe Sham'un: iar iudeii l-au ucis pe Yudus Zakariya Yawta, asupra căruia chipul a fost aruncat. Muhammed ibn al-Jahm ne a raportat: am auzit pe al-Farra' spunând despre cuvântarea Lui: și ei au pândit: și Allah a pândit: și Allah este cel mai bun dintre pândari: Isa s-a lipsit de mătușa lui un timp: apoi el a venit la ea: căpetenia Goliathului iudeu s-a ridicat, și a lovit contra lui Isa: până s-au adunat la poarta casei lui: ei au frânt poarta, iar căpetenia Goliathului a intrat ca să-l ia pe Isa: nu l-am văzut. El avea laolaltă cu el o sabie dezvelită: tu ești Isa. Allah a aruncat chipul lui Isa asupra lui: ei l-au luat, l-au ucis, apoi l-au răstignit: ei nu l-au ucis, nici nu l-au răstignit: ci le-a fost arătat asemănător.

Ibn Jarir a spus: Ibn Humayd ne a raportat: Ya'qub al-Qummi ne a raportat: de la Harun ibn Antara: de la Wahb ibn Munabbih: Isa a venit, laolaltă cu șaptesprezece dintre ucenici, într-o casă: ei i-au încercuit: când ei au intrat spre ei, Allah i-a modelat pe toți la chipul lui Isa: voi ne-ați vrăjit: arătați-ne pe Isa, sau vă vom ucide pe toți. El a spus: cine își cumpără astăzi de la voi sufletul în Rai? Eu sunt el. El a ieșit deci spre ei: eu sunt Isa: iar Allah îl modelase la chipul lui Isa: ei l-au luat, l-au ucis, apoi l-au răstignit: de aici, lui li s-a arătat asemănător: iar ei au crezut că l-au ucis pe Isa: și creștinii au crezut la fel că era Isa: iar Allah l-a înălțat pe Isa în ziua aceea.

Al-Muthanna ne a raportat: Ishaq ne a raportat: Ismail ibn Abd al-Karim ne a raportat: Isa ibn Maryam, când Allah i-a învățat că el va ieși din lume, a fost mâhnit de moarte, și aceasta i-a fost grea: adunați-mă în noaptea aceasta: am trebă de voi. Când ei s-au adunat laolaltă cu el noaptea, el le-a servit: și când ei au isprăvit din mâncare, el a început să le spele mâinile și să le purifice cu mâna lui, și să le ștergă mâinile cu hainele lui: ei au găsit aceasta foarte gravă și s-au împotrivit: cel care îmi întoarce ceva în noaptea aceasta, din ceea ce fac: el nu este al meu, și eu nu sunt al lui. Cât despre ceea ce am făcut laolaltă cu voi în noaptea aceasta, v-am fi slujit la hrană, și v-am fi spălat mâinile cu mâna mea: să vă fie aceasta pildă înaintea mea: de vreme ce vedeți că sunt cel mai bun dintre voi: să nu se umfle niciunul dintre voi pe celălalt: și ca unul dintre voi să înainteze pentru celălalt sufletul lui, precum am înaintat eu sufletul meu pentru voi.

Cât despre trebă mea pentru care v-am cerut ajutorul: implorați Allah pentru mine, și sforțați în implorare ca El să-mi amâne termenul. Când ei au început implorarea și au vrut să sforțeze, somnul i-a cuprins până ce nu au putut mai implora: slavă lui Allah: nu puteți fi răbdători pentru mine o singură noapte, și a mă ajuta în ea? Pe Allah, nu știm ce vom avea: și pe Allah, noi priveghem și vorbim mult: iar în noaptea aceasta, nu putem ține o vorbire: și nu voieșim să implorăm ca să nu se strecoare ceva între noi și el: ciobanul e luat, iar turma se risipește. El a început a spune cuvinte asemănătoare cu aceasta, plângându-și sufletul: în adevăr, unul dintre voi nu va crede în mine înainte ca cocoșul să cânte de trei ori: și unul dintre voi mă va vinde pentru câteva dirhemi: și unul dintre voi va mânca sfertul meu.

Ei au ieșit deci și s-au risipit: iar iudeii îl căutau: ei l-au luat pe Sham'un, unul dintre ucenici: acesta este dintre tovarășii lui. Nu sunt tovarășul lui: ei l-au lăsat: apoi alții l-au luat: el l-a tăgăduit la fel: apoi el a auzit vocea unui cocoș, și a plâns, și aceasta l-a mâhnit. Când dimineața a venit, unul dintre ucenici a venit la iudei: ce îmi veți da dacă vă călăuzesc spre Mesia? Ei i-au statornicit treizeci de dirhemi: el i-a luat, și i-a călăuzit spre el.

Și chipul lui le fusese arătat asemănător înaintea aceasta: ei l-au luat, și au luat legământul lui: și l-au legat cu sfoara, și au început a-l duce: tu înviezai morții, și tu mustrai diavolul, și tu vindecai nebunul: nu ai ști a te mântui de această sfoară? Și ei scuipau asupra lui: și îi aruncau spinii: până ce au venit laolaltă cu el la lemnul asupra căruia ei au vrut să-l răstignească: Allah l-a înălțat spre El: ei au răstignit ceea ce le fusese arătat asemănător: el a rămas șapte ceasuri. Apoi mama lui, și femeia pe care Isa o îngrijea, pe care Allah a vindecat-o de nebunie, au venit plângând la locul unde era răstignitul: Isa a venit la ele: pentru ce plângeți? Pentru tine.

În adevăr, Allah m-a înălțat spre El: și nu mi s-a întâmplat decât bine: și aceasta este un lucru care le-a fost arătat asemănător: porunciți deci ucenicilor să mă întâlnească la cutare și cutare loc. Ei l-au întâlnit la acest loc, unsprezece: și lipsea cel care îl vânduse și îi călăuzise pe iudei spre el: el a regretat ceea ce făcuse: el s-a sugrumat și s-a ucis. Dacă s-ar fi pocăit, Allah s-ar fi pocăit spre el. Yahna: el este laolaltă cu voi: porniți deci: fiecare om dintre voi se va ridica la răsărit vorbind limba unui neam: să-i prevină, și să-i cheme.

Și acesta este un isnad străin, uimitor: și el este mai corect decât ceea ce amintir creștinii, să-i blesteme Allah: că Mesia a venit spre Maryam, de vreme ce ea era așezată în lacrimi lângă trunchiul ei: el i-a arătat locul cuielor în trupul lui: și i-a informat că duhul lui a fost înălțat, iar trupul lui a fost răstignit: iar aceasta este clevetire, minciună, invenție, falsificare, schimbare, și adăugire falsă în Evanghelie, potrivnică adevărului și cerinței transmiterii.

Hafizul Ibn Asakir a raportat, pe drumul lui Yahya ibn Habib, ceea ce i-a ajuns: Maryam a cerut de la casa regelui, după ce răstignitul a fost răstignit șapte zile, și pe când ea credea că era fiul ei, să i se coboare trupul: ei i-au răspuns, și el a fost îngropat acolo. Nu vei veni cu noi a vizita mormântul Mesiei? Ele au pornit deci: și când s-au apropiat de mormânt: nu te vei acoperi? Cine s-ar acoperi?

De acest om care este lângă mormânt. Nu văd pe nimeni. Maryam a nădăjduit că era Jibril, de vreme ce legământul ei cu el era depărtat: ea a întrebat mama lui Yahya, iar aceasta a pornit spre mormânt: când s-a apropiat de el, Jibril i-a spus: Maryam, unde voiești să mergi? Vizitez mormântul Mesiei, și îl salutez, și reînnoiesc un legământ laolaltă cu el.

Maryam: nu este Mesia: Allah a înălțat Mesia, și l-a curățit de cei care nu au crezut: dar acest tânăr asupra căruia chipul lui fusese aruncat a fost răstignit și ucis în locul lui: iar semnul acesteia este că neamul lui l-au pierdut: ei nu știu ce a fost de el: ei plâng asupra lui: când va fi cutare și cutare zi, vino la termenul de cutare și cutare: îl vei întâlni pe Mesia. Ea s-a întors spre sora ei, iar Jibril s-a înălțat: ea l-a informat despre Jibril, și despre ceea ce i-a spus el despre termen. Când ziua aceea a venit, ea a pornit: ea l-a găsit pe Isa la termen: când el a văzut-o, el s-a grăbit spre ea, s-a plecat asupra ei, i-a sărutat capul, și a început să implor pentru ea, cum obișnuia a face: mamă: oamenii nu m-au ucis: ci Allah m-a înălțat spre El: și El mi-a îngăduit a te întâlni: iar moartea îți va veni curând: fii deci răbdătoare, și amintește-l pe Allah. Apoi Isa s-a înălțat: ea nu l-a mai întâlnit, până la moartea ei.

Și mi-a ajuns că Maryam a trăit după Isa cinci ani, și a murit de vreme ce avea cincizeci și cinci de ani: și Allah a fost mulțumit de ea.

Vârsta lui Isa în ziua înălțării lui a fost de treizeci și patru de ani. În adevăr, oamenii Raiului vor intra în el fără păr, fără barbă, fardați cu khol: despre nașterea lui Isa, și despre frumusețea lui Iusuf. Tot astfel a spus Hammad ibn Salama: de la Ali ibn Zayd: de la Sa'id ibn al-Musayyib: Isa a fost înălțat de vreme ce avea treizeci și trei de ani.

Cât despre hadithul raportat de al-Hakim în Sahih, și de Ya'qub ibn Sufyan al-Fasawi în Sahih: de la Sa'id ibn Abi Maryam: de la Nafi' ibn Yazid: de la Umara ibn Ghaziyya: de la Muhammed ibn Abd Allah ibn Amr ibn Uthman: că mama lui Fatima bint al-Husayn m-a informat: Fatima mi-a informat că Mesagerul lui Allah i-a informat că nu a existat profet după care să vină un profet, fără ca cel de după să trăiască jumătatea vieții celui dinainte: Isa ibn Maryam a trăit o sută douăzeci de ani: nu văd deci decât că eu merg spre începutul celor șaizeci. Acesta este textul lui al-Fasawi: este un hadith străin.

Cel drept este că Isa nu a ajuns la această vârstă: ceea ce este vizat de aceasta este durata șederii lui în comunitatea lui: după cum a raportat Sufyan ibn Uyayna: de la Amr ibn Dinan: de la Yahya ibn Ja'da: Fatima a spus: Mesagerul lui Allah mi-a spus: în adevăr Isa ibn Maryam a rămas la cei din Bani Israel patruzeci de ani: și acesta este un isnad întrerupt. Jarir și ath-Thawri au spus: Isa a rămas printre neamul lui patruzeci de ani. Și s-a raportat de la comandantul credincioșilor Ali că Isa a fost înălțat în noaptea a douăzeci și doua de Ramadan: iar în noaptea aceasta, la perechea ei, Ali a murit, cinci zile după rana lui. Ad-Dahhak a raportat, de la Ibn Abbas, că Isa, când a fost înălțat spre cer, i-a venit un nor care s-a apropiat de el până ce el s-a așezat pe el: iar Maryam a venit la el, i-a făcut adio și a plâns: aceasta este un semn între tine și mine în ziua Învierii.

El și-a aruncat imamatul lui Sham'un: iar mama lui a început să-i facă adio cu degetul ei: ea arăta spre el până ce el a pierit din ochii ei. Și ea îl iubea cu o dragoste intensă: pentru că dragostea lui înaintea ei a fost desăvârșită, din amândouă părțile tatălui și ale mamei: căci el nu are tată: și ea nu l-a părăsit nici în călătorie nici în ședere.

Vădeam cum moartea între o clipă: și cum cu despărțirea pe care adunarea o are pentru întâlnire.

Ishaq ibn Bishr a amintit, de la Mujahid ibn Jabr: că iudeii, când au răstignit acest om care le fusese arătat asemănător, crezându-l Mesia: și că cei mai mulți creștini le-au dat drept prin neștiința lor: s-au înstăpânit asupra tovarășilor lui prin omor, lovituri și închisoare: treaba lor a ajuns la stăpânul Rum, care era regele Damascului în vremea aceea: în adevăr, iudeii s-au înstăpânit asupra tovarășilor unui om care le amintea că el este mesagerul lui Allah, și care învia morții, vindeca orbul din naștere și pe lepros, și făcea minuni: ei s-au repezit asupra lui și l-au ucis: și i-au umilit tovarășii lui și i-au închis.

El a trimis deci: ei au fost aduși înapoi, printre ei Yahya ibn Zakariya, și Sham'un, și un grup: el i-a întrebat despre treaba Mesiei: ei l-au informat: el a urmat religia lor, și a înălțat cuvântarea lor: adevărul a biruit iudeii, iar cuvântarea creștinilor a luat-o înaintea lor: el a trimis spre răstignit: el a fost ridicat din trunchiul lui: iar trunchiul asupra căruia a fost răstignit acest om a fost adus înapoi: el l-a preamărit: de aici, creștinii au preamărit crucea: și de aici a intrat religia creștinismului la Rum. Și este acolo, din mai multe părți, prilej de examen: unul dintre ele este că Yahya ibn Zakariya este un profet: el nu ar fi recunoscut că răstignitul este Isa: căci el este păzit, și știe ceea ce a advenit potrivit adevărului. Al doilea: că Rumii nu au intrat în religia Mesiei înainte de trei sute de ani: și aceasta în vremea lui Qustantin ibn Qastas, ziditorul cetății căreia i se pune în seamă, după cum vom aminti.

Al treilea: că iudeii, când au răstignit acest om, apoi l-au aruncat cu lemnul lui, au făcut din el un loc de dărâmături și de spurcăciuni, și de cadavre de morți și de mizerii: iar aceasta a rămas așa până la vremea lui Qustantin amintit: mama lui, Elena, ieșită din Harran, română, s-a ostenit acolo: ea l-a ridicat de acolo, crezând că era Mesia: și ei au găsit lemnul asupra căruia a fost răstignit răstignitul: ei au amintit că niciun purtător de neputință nu l-a atins fără să se vindece. Allah știe deci mai bine dacă aceasta a fost sau nu: și este aceasta pentru că acest om care a înaintat sufletul lui a fost un om drept, sau este o încercare și o poftire pentru comunitatea creștinilor în ziua aceea? Până ce ei au preamărit acest lemn, și l-au învelit cu aur și cu perle: și de aici ei au luat crucile, s-au închinat laolaltă cu ele prin felul lor, și le-au sărutat: să-i blesteme Allah.

Mama regelui, Elena, a poruncit: s-au ridicat deci aceste dărâmături: și s-a zidit în locul lor o biserică imensă, împodobită cu toate felurile de podoabe: și ea este cea vestită astăzi în țara lui Bayt al-Maqdis: al-Qumama, după ceea ce era acolo: iar ei o numesc al-Qiyama, voind să spună aceea din care trupul Mesiei se va ridica. Apoi Elena a poruncit ca dărâmăturile țării, praful ei și spurcăciunile ei să fie puse pe stânca care este qibla iudeilor: aceasta a rămas așa până ce Omar ibn al-Khattab a cucerit Bayt al-Maqdis: el a măturat dărâmăturile cu haina lui, și l-a purificat de mizerii și de spurcăciuni: și el nu a pus moscheea în spatele lui, ci înaintea lui, acolo unde Mesagerul lui Allah s-a rugat, în noaptea călătoriei de noapte, laolaltă cu profeții: și este al-Aqsa.

Însușirile lui Isa, virtuțile lui și meritele lui.

Mesia ibn Maryam nu este decât un mesager: mesageri au trecut înaintea lui: iar mama lui a fost o adeveritoare. S-a spus: Mesia a fost numit așa pentru frecarea pământului: și anume rătăcirea lui pe ea, și fuga lui cu religia lui de încercările vremii aceleia: din pricina intensității descoperirii minciunii iudeilor asupra lui, și a clevetirii lor contra lui și a mamei lui; sau pentru că cele două picioare ale lui erau frecate. Noi le-am oprit urmele prin Isa ibn Maryam, închegând ceea ce este înaintea lui din Tora: și Noi i-am dăruit Evanghelia: în care călăuzire și lumină. Și cel Preaînalt a spus: și Noi i-am dat lui Isa ibn Maryam dovezile: și Noi l-am susținut prin duhul sfințeniei.

Și versetele în această privință sunt foarte numeroase. S-a spus deja ceea ce este statornicit în Sahihe: nu este nou-născut fără ca diavolul să nu-i înțepe șoldul în clipa în care se naște: el țipă la atingere: cu excepția lui Maryam și a fiului ei: diavolul a plecat să-l înțepe: el n-a înțepat decât perdeaua. Și hadithul lui Umayr ibn Hani', de la Junada, de la Ubada, de la Mesagerul lui Allah, a fost deja amintit: pe oricine mărturisește că nu este dumnezeire decât Allah, singur, fără asociat, și că Muhammed este robul Lui și mesagerul Lui, și că Isa este robul lui Allah și mesagerul Lui, și cuvântul Lui pe care l-a aruncat spre Maryam și un duh de la El, și că Raiul este adevăr și Focul adevăr: Allah îl va face să intre în Rai pentru ceea ce a fost din faptă: raportat de al-Bukhari, iar acesta este textul lui, și de Muslim.

Al-Bukhari și Muslim au raportat, din hadithul lui ach-Cha'bi: de la Abu Burda ibn Abi Musa, de la tatăl său: Mesagerul lui Allah a spus: când un om se căsătorește cu slujitoarea lui, o educă bine, o predă bine, apoi o eliberează și o ia de soție, el are două răsplătiri: și când un om crede în Isa ibn Maryam, apoi crede în mine, el are două răsplătiri: iar robul, când își teme Domnul lui și ascultă stăpânii lui, are două răsplătiri. Acesta este textul lui al-Bukhari.

Ibrahim ibn Musa ne a raportat: Hisham ne a informat: de la Ma'mar; și Mahmud mi-a raportat: Abd ar-Razzaq ne a raportat: Ma'mar ne a informat: de la az-Zuhri: Sa'id ibn al-Musayyib mi-a informat: de la Abu Hurayra: Profetul a spus, în noaptea în care a fost dus în călătorie de noapte: : l-am întâlnit pe Musa: : el l-a descris: și iată un om pe care îl creu a fi teiul amestecat, capul cu părul neted, ca și cum ar fi dintre oamenii Shanu'a. Și l-am întâlnit pe Isa: iar Profetul l-a descris: : de statură potrivită, roșu, ca și cum ar ieși din băi: el voia să spună din baia băii: și l-am văzut pe Ibrahim, și mă asemăn mai mult cu fiul lui. Și hadithul a fost deja spus în povestea lui Ibrahim și a lui Musa. Muhammed ibn Kathir ne a raportat: Israel ne a informat: de la Uthman ibn al-Mughira: de la Mujahid: de la Ibn Omar: Profetul a spus: l-am văzut pe Isa, și pe Musa, și pe Ibrahim: câtă vreme Isa: el este roșu, cu părul creț, cu pieptul larg: iar câtă vreme Musa: el este bronzat, corpolvent, cu mijlocul drept, ca și cum ar fi dintre oamenii az-Zutt. Al-Bukhari este singurul care l-a raportat.

Ibrahim ibn al-Mundhir ne a raportat: Abu Damra ne a raportat: Musa ibn Uqba ne a raportat: de la Nafi': Abd Allah ibn Omar a spus: Profetul a amintit într-o zi, în mijlocul oamenilor, Mesia Dajjal: : în adevăr Allah nu este chior: ci Mesia Dajjal este chior din ochiul drept: ochiul lui pare un bob de strugure plutitor: iar Allah mi-a arătat în noaptea aceasta, lângă Kaaba, într-un vis: și iată un om bronzat dintre cei mai frumoși ce se văd oameni bronzati: bretele părului lui căzând între umerii lui: părul neted: capul lui picurând apă: punându-și mâinile pe umerii a doi bărbați: iar el se învârtea în jurul Casei: cine este acesta? Este Mesia ibn Maryam. Apoi am văzut în spatele lui un om cu părul creț, deas, chior din ochiul drept: cel mai asemănător dintre cei pe care i-am văzut lui Ibn Qatan: punând mâna lui pe umărul unui om, învârțindu-se în jurul Casei: cine este acesta? Este Mesia Dajjal.

Și Muslim l-a raportat din hadithul lui Musa ibn Uqba. Apoi al-Bukhari a spus: Ubayd Allah ibn Nafi' l-a întărit: apoi el l-a raportat pe drumul lui az-Zuhri: de la Salim: de la Ibn Omar. Și Ibn Qatan este un om dintre Khuzay'a: mort în jahiliyya. El a arătat deci, asupra lui rugăciunile lui Allah și salutul, însușirile celor doi Mesii: Mesia călăuzirii și Mesia rătăcirii: pentru ca acesta să fie cunoscut când va coborî, și ca credincioșii să creadă în el: iar celălalt să fie cunoscut, și ca cei unitari să se păzească de el.

Abd Allah ibn Muhammed ne a raportat: Abd ar-Razzaq ne a raportat: Ma'mar ne a informat: de la Hammam ibn Munabbih: de la Abu Hurayra care spune: Isa ibn Maryam a văzut un om furând: el i-a spus: ai furat? Nu, pe Cel care nu are dumnezeire în afara Lui. Am crezut în Allah: și i-am descoperit minciuna ochiului meu. Tot astfel Muslim l-a raportat: de la Muhammed ibn Rafi': de la Abd ar-Razzaq.

'Affan ne a raportat: Hammad ibn Salama ne a raportat: de la Humayd at-Tawil: de la al-Hasan și de alții: de la Abu Hurayra: și eu nu-l cunosc decât de la Profet: Isa a văzut un om furând: el a spus: cutare, ai furat? Nu, pe Allah, nu am furat. Am crezut în Allah: și i-am descoperit minciuna privirii mele. Și aceasta arată o înțelepciune curată: căci el a pus să jurat acestui om, crezând că nimeni nu jura prin mărimea lui Allah în mincinos, despre ceea ce îl văzuse mărturisind vădit: el a primit deci scuza lui, și s-a întors asupra lui însuși: am crezut în Allah. Mi-ai spus adevărul: și i-am descoperit minciuna privirii mele: din pricina jurământului tău.

Muhammed ibn Yusuf ne a raportat: Sufyan ne a raportat: de la al-Mughira ibn Nu'man: de la Sa'id ibn Jubayr: de la Ibn Abbas: Mesagerul lui Allah a spus: : precum Am început prima creație, Noi o vom repeta: făgăduință din partea Noastră: în adevăr, Noi suntem făptuitori: primul din creație care va fi îmbrăcat este Ibrahim: apoi se vor lua bărbați dintre tovarășii mei din dreapta și din stânga: aceștia sunt tovarășii mei. Ei nu încetează a se întoarce pe călcâie de când i-am părăsit: și eu eram martor asupra lor cât timp am fost printre ei: apoi când Tu m-ai reamintit la Tine, Tu ai fost Tu observatorul lor: și Tu ești martor al oricărui lucru. Dacă îi vei chinui, ei sunt robii Tăi: iar dacă le vei ierta, în adevăr Tu ești Cel Veșnic, Înțeleptul. Muslim este singurul care l-a raportat în acest chip.

Abd Allah ibn az-Zubayr al-Humaydi ne a raportat: Sufyan ne a raportat: Ubayd Allah ibn Abd Allah mi-a informat: de la Ibn Abbas: am auzit pe Mesagerul lui Allah spunând: nu-mi puneți în seamă cu exagerare, cum creștinii i-au pus în seamă cu exagerare lui Isa ibn Maryam: căci eu nu sunt decât un rob: robul lui Allah și mesagerul Lui.

Muslim ibn Ibrahim ne a raportat: Jarir ibn Hazim ne a raportat: de la Muhammed ibn Sirin: de la Abu Hurayra, de la Profet: în leagăn nu au vorbit decât trei: Isa, și Jurayj: : el se ruga când mama lui a venit la el și l-a chemat: răspund ei, sau mă rog? Allah: fă-l să moară fără să vadă chipurile imoralelor. Jurayj era în chilia lui: o femeie s-a înfățișat lui și i-a vorbit: el a refuzat: ea a venit deci spre un cioban și i s-a îngăduit de la sine: ea a născut un băiat: de la cine? De la Jurayj.

Ei au venit deci la el, i-au frânt chilia, l-au făcut să coboare și l-au insultat: el și-a făcut abluțiunile, și s-a rugat: cine este tatăl tău, băiete? Cutare, ciobanul. Refă-ți chilia din aur? Nu, dacă nu din lut.

Și o femeie își alăpta fiul la cei din Bani Israel: un călăreț purtând un bici a trecut pe lângă ea: Allah: fă ca fiul meu să fie ca el. Ea a lăsat sânul ei, și s-a întors spre călăreț: Allah: nu face din mine ca el. Ca și cum vedeam Profetul supt degetul lui: : apoi a trecut o slujitoare: ea a spus: Allah: nu face din fiul meu ca aceasta. Ea a lăsat sânul ei: Allah: fă din mine ca ea.

De ce aceasta? Călărețul este un tiran dintre tirani: tu ai furat, și tu ai săvârșit adulterul. Și eu n-am făcut aceasta.

Abu al-Yaman ne a raportat: Shu'ayb ne a raportat: de la az-Zuhri: Abu Salama mi-a informat: am auzit pe Mesagerul lui Allah spunând: : eu sunt cel mai apropiat dintre oameni de fiul lui Maryam: iar profeții sunt fii de tați diferiți: și nu este între mine și el profet. Al-Bukhari este singurul care l-a raportat în acest chip: iar Ibn Hibban l-a raportat în Sahih: din hadithul lui Abu Dawud al-Hafari: de la ath-Thawri: de la Abu az-Zinad: de la al-A'raj: de la Abu Salama: de la Abu Hurayra.

Waki' ne a raportat: Sufyan, care este ath-Thawri, ne a raportat: de la Abu az-Zinad: de la al-A'raj: de la Abu Hurayra: Mesagerul lui Allah a spus: eu sunt cel mai apropiat dintre oameni de Isa: iar profeții sunt frați, fii de tați diferiți: și nu este între mine și Isa profet: și acesta este un isnad autentic după condițiile lor amândurora: iar ei nu l-au raportat în acest chip.

Ahmad l-a raportat: de la Abd ar-Razzaq: de la Ma'mar: de la Hammam: de la Abu Hurayra, de la Profet, într-un sens apropiat: iar Ibn Hibban l-a raportat din hadithul lui Abd ar-Razzaq, într-un sens apropiat.

Yahya ne a raportat: de la Ibn Abi Aruba: Qatada ne a raportat: de la Abd ar-Rahman ibn Adam: de la Abu Hurayra, de la Profet: profeții sunt frați, fii de tați diferiți: iar religia lor este una: iar mamele lor sunt diferite: și eu sunt cel mai apropiat dintre oameni de Isa ibn Maryam: pentru că nu este între mine și el profet: și el va coborî: când îl veți vedea, recunoașteți-l: este un om de statură potrivită, trecând spre roșu și spre alb: cu tenul ca și cum capul lui picura, chiar dacă umezeala nu-l atinge: între cele două scăunături: el va frânge crucea: și va ucide porcul: și va impune jizya: și va suspenda religiile: până ce, în vremea lui, vor pieri toate religiile, afară de islam: iar Allah va face să piară, în vremea lui, pe Mesia Dajjal mincinos: iar încredința se va așeza pe pământ: până ce cămilele vor pască laolaltă cu leii: iar tigrii laolaltă cu vacile: iar lupii laolaltă cu oile: iar copiii și tinerii se vor juca cu șerpii: fără să se vatame unii pe alții: el va rămâne atunci cât Allah voiește să rămână: apoi el va muri: musulmanii se vor ruga asupra lui și îl vor îngropa.

Ahmad l-a raportat apoi: de la 'Affan: de la Hammam: de la Qatada: de la Abd ar-Rahman: de la Abu Hurayra: el a amintit un sens apropiat: el va rămâne patruzeci de ani: apoi el va muri, iar musulmanii se vor ruga asupra lui. Abu Dawud l-a raportat: de la Hudba ibn Khalid: de la Hammam ibn Yahya, într-un sens apropiat. Hisham ibn Urwa a raportat: de la Salih, eliberatul lui Abu Hurayra, de la el: că Mesagerul lui Allah a spus: : el va rămâne pe pământ patruzeci de ani: iar expunerea coborârii lui la sfârșitul veacurilor va veni în cartea: după cum am dezvoltat-o de asemenea în tafsir, la cuvântarea celui Preaînalt în sura an-Nisa: și nu este neam al Cărții fără să creadă în el, înaintea morții lui: iar în ziua Învierii, el va fi martor asupra lor; și cuvântarea Lui: și în adevăr el este o știință pentru Ceas. Și versetul.

El va coborî pe minaretul alb al Damascului, de vreme ce rugăciunea dimineții va fi statornicită: înaintează, duh al lui Allah: și roagă-te. Nu: unii dintre voi sunt asupra altora: emiri: în cinste pe care Allah o îngăduiește acestei comunități. Isa îi va spune: rugăciunea nu a fost statornicită decât pentru tine. El se va ruga deci în spatele lui, apoi va urca, laolaltă cu musulmanii, la căutarea Mesiei Dajjal: el îl va ajunge la poarta Ludd: și îl va ucide cu mâna lui nobilă.

Am amintit că nădejdea s-a întărit când a fost zidit acest minaret răsăritean al Damascului, care este din pietre albe: iar el a fost zidit de asemenea cu averile creștinilor când ei au incendiat ceea ce a fost dărâmat, și împrejurimile lui: Isa ibn Maryam va coborî deci peste el: va ucide porcul, va frânge crucea: și nu va primi de la nimeni decât islamul: și el va face pelerinajul faq de la ar-Rawha, în pelerinaj sau în Omra, sau pentru amândouă: și el va locui patruzeci de ani, apoi va muri: și el va fi îngropat, după cum se spune, în camera profetică, laolaltă cu Mesagerul lui Allah și cu cei doi tovarăși ai lui. Și i-a ajuns un hadith în această privință, amintit de Ibn Asakir la sfârșitul biografiei Mesiei în cartea lui: de la A'isha, urcat: că el va fi îngropat laolaltă cu Mesagerul lui Allah, și Abu Bakr, și Omar, în camera profetică: dar isnadul lui nu se ține în picioare.

Zayd ibn Akhzam at-Ta'i ne a raportat: Abu Qutayba, și anume Salm ibn Qutayba, ne a raportat: Abu Mawdud al-Madani mi-a raportat: Uthman ibn ad-Dahhak ne a raportat: de la Muhammed ibn Yusuf ibn Abd Allah ibn Salam: de la tatăl său: de la bunicul său: este scris în Tora descrierea lui Muhammed: iar Isa ibn Maryam va fi îngropat laolaltă cu el. Și rămâne în Casă locul unui mormânt. Este un hadith bun. A spus el astfel. Iar cel drept este ad-Dahhak ibn Uthman al-Madani. Acest hadith nu se ține în picioare după părerea mea: și el nu este întărit.

Al-Bukhari a raportat: de la Yahya ibn Hammad: de la Abu Awana: de la 'Asim al-Ahwal: de la Abu Uthman an-Nahdi: de la Salman: : despărțirea dintre Isa și Muhammed este de șase sute de ani. Cinci sute șaizeci de ani. Cinci sute patruzeci și patru de ani. Patru sute treizeci și câteva de ani. Iar vestitul este de șase sute de ani. Șase sute douăzeci de ani după calendarul lunar, care fac șase sute la solar. Și Allah știe mai bine.

Ibn Hibban a spus în Sahih: amintirea duratei în care comunitatea lui Isa a rămas pe călăuzirea lui. Abu Ya'la ne a raportat: Abu Hammam ne a raportat: al-Walid ibn Muslim ne a raportat: de la al-Haytham ibn Humayd: de la al-Wadhin ibn 'Ata': de la Nasr ibn 'Alqama: de la Jubayr ibn Nufayr: de la Abu ad-Darda: Mesagerul lui Allah a spus: Allah l-a luat pe Dawud în mijlocul tovarășilor lui: ei nu au fost puse la încercare nici prefăcuți: iar tovarășii Mesiei au rămas pe suna lui și pe călăuzirea lui două sute de ani. Și este un hadith foarte străin: chiar dacă Ibn Hibban l-a autentificat. Ibn Jarir a amintit, de la Muhammed ibn Ishaq, că Isa, înainte de a fi înălțat, a recomandat ucenicilor a chema oamenii la a-l închina pe Allah singur, fără asociat: și el a repartizat fiecare dintre ei unui grup dintre oameni, într-un climat dintre climele Siriei și ale răsăritului, și ale țării asfințitului: ei au amintit că fiecare om dintre ei a început la răsărit a vorbi limba celor spre care Mesia îl trimisese.

Luka, și Matta, și Murqus, și Yuhanna. Și între aceste patru Evanghelii este multă despărțire, pentru fiecare exemplar și exemplar: și multe adăugiri și tăieri față de celelalte: iar aceste patru: dintre ele două care au ajuns la Mesia și l-au văzut: și anume Matta și Yuhanna: și printre ele două printre tovarășii tovarășilor lui. Și Allah știe mai bine. Iar cele două sunt Murqus și Luka.

Dina, și el era ascuns într-o peșteră dinlăuntrul porții răsăritești, lângă biserica Răstignitului: din frică de Boulus iudeul: care era nedrept, năpustitor, urător al Mesiei: și când el l-a adus înapoi. Și el răsese capul nepotului când el a crezut în Mesia: și el s-a învârțit în jurul lui în cetate: apoi el l-a lapidat până ce el a murit. Apoi când Boulus a auzit că Mesia s-a îndreptat spre Damasc, el și-a pregătit sabia și a ieșit să-l ucidă: el l-a întâlnit la Kawkaba: și când el s-a confruntat cu tovarășii Mesiei, un înger a venit la el: el i-a lovit chipul cu marginea aripii lui: el l-a orbit: când el a văzut aceasta, credința în Mesia s-a statornicit în sufletul lui: el a venit deci spre el: și s-a scuza de ceea ce făcuse: și a crezut în el: el a primit de la el: și el i-a cerut să-și frece ochii: ca Allah să-i întoarcă vederea: mergi spre Dina: el este la Damasc, la capătul bazarului întins al răsăritului: el imploră pentru tine.

El a venit deci la el: și el a implorat: vederea i s-a întors: și credința lui Boulus în Mesia, și anume că el este robul lui Allah și mesagerul Lui, a devenit frumoasă: iar o biserică a fost zidită în numele lui: și este biserica lui Boulus vestită la Damasc, de la vremea cuceririi ei de către Companioni, până ce ea a fost dărâmată în vremea pe care o vom înainta: dacă Allah cel Preaînalt voiește.

Capitol.

Tovărășiile Mesiei s-au despărțit după înălțarea lui spre cer: despre el, potrivit unor cuvinte, cum au spus Ibn Abbas și alții dintre imamii vechilor: Noi am susținut pe cei care au crezut contra vrăjmașului lor: ei au fost atunci biruitori. Ibn Abbas și alții au spus: grupuri dintre ei au spus: el a fost printre noi robul lui Allah și mesagerul Lui: apoi el a fost înălțat spre cer. El este Allah. El este fiul lui Allah.

Primul este deci adevărul: iar celelalte două cuvinte sunt o necredință imensă: apoi partidele s-au despărțit între ele: vai deci celor care nu au crezut, la vederea unei zile cumplite.

Și ei s-au despărțit în transmiterea Evangheliilor potrivit patru cuvinte: între adăugire, tăiere, falsificare și schimbare: apoi trei sute de ani după Mesia au avut loc calamitatea imensă și încercarea majoră: cei patru patriarhi s-au despărțit, și toți episcopii, preoții, diaconii și călugării despre Mesia, potrivit unor cuvinte multiple care nu se numără și nu se mărginesc: ei s-au adunat și au arbitrat laolaltă cu regele Qustantin, ziditorul Constantinopolului: și ei au fost primul conciliu: regele s-a întors deci spre cuvântul celui mai mare grup care s-a potrivit laolaltă pe o cuvântare dintre aceste păreri: ei au fost numiți Malaika: el a rastoarnat și a îndepărtat pe cei care le-au contrazis: iar secta care urmează lui Abd Allah ibn Adyus a rămas singură: el care s-a statornicit ferm că Isa este un rob printre robii lui Allah, și un mesager printre mesagerii Lui: ei au locuit deci câmpiile și pustiurile: și au zidit chiliile, mănăstirile și chiliele mici: și s-au îndestulat cu traiul ascetic: și nu s-au amestecat în aceste religii și secte: iar Malaika au zidit bisericile imense: ei au împrumutat ceea ce era din zidirea Grecilor: și au întors nișele lor spre răsărit: de vreme ce ele erau spre miazănoapte, spre Berbec.

Expunerea zidirii lui Bayt Lahm și a lui al-Qumama.

Și regele Qustantin a zidit Bayt Lahm pe locul nașterii Mesiei: iar mama lui, Elena, a zidit al-Qumama: adică peste mormântul răstignitului, despre care ei dau drept iudeilor că este Mesia: de vreme ce aceia și aceștia nu au crezut: și ei au pus legile și regulile: printre care una potrivnică religiei vechi, care este Tora: și ei au făcut îngăduite lucruri care sunt oprite după textul Torai: printre ele porcul: și ei s-au rugat spre răsărit: de vreme ce Mesia nu se ruga decât spre stânca lui Bayt al-Maqdis: și tot astfel toți profeții după Musa, iar Muhammed, pecetea profetilor, s-a rugat spre ea șaisprezece sau șaptesprezece luni după emigrarea lui spre Medina: apoi ea a fost mutată spre Kaaba pe care a zidit-o Ibrahim al-Khalil: și ei au împodobit bisericile, care nu erau împodobite înaintea aceasta: și ei au pus crezul pe care îl păstrează copiii lor, femeile lor și bărbații lor: pe care îl numesc Amana: iar el în realitate este cea mai mare dintre necredințe și trădări.

Și toți melchiții și nestorienii sunt oamenii lui Nestorius, oamenii celui de-al doilea conciliu: iar iacobitii sunt oamenii lui Ya'qub al-Barad'i, oamenii celui de-al treilea conciliu: ei cred acest crez: și se despărțesc în tâlcuirea lui: și iată că eu îl raportez: iar cel care raportează necredința nu este necredincios pentru ceea ce divulguă, potrivit a ceea ce cuprinde ea, lașitatea cuvintelor și prisosirea necredinței și a răului, ducând purtătorul ei la Focul cu flăcări: ei spun deci: credem într-o dumnezeire una, care cârmuiește totul, creator al cerurilor și al pământului: din tot ceea ce se vede, și din tot ceea ce nu se vede: și într-un singur Domn, Yashu' al-Masih fiul lui Allah: cel unul, născut din Tată înaintea veacurilor: lume din lume: dumnezeire de adevăr, din dumnezeire de adevăr: născut, nu creat: egal cu Tatăl în esență: prin care a fost orice lucru, din pricina noastră, noi oamenii: și pentru mântuirea noastră el a coborât din cer: și s-a întrupat din duhul sfințeniei: și din fecioara Maryam: și s-a omânit: și a fost răstignit în vremea lui Malatis nabateul: și a suferit și a fost îngropat: și a înviat în ziua a treia, ca în cărți: și s-a înălțat spre cer: și s-a așezat la dreapta Tatălui: și de asemenea: el va veni în trupul lui ca să judece viii și morții, ale cărui împărăție nu are sfârșit:

iar duhul sfințeniei, Domnul făcător de viu, emanat din Tată: laolaltă cu Tatăl și cu Fiul el este închinat: și în gloria celui care vorbește în profeți: într-o întreaintime una, adunătoare, sfântă, catolică: și el mărturisește un singur botez pentru iertarea păcatelor: și așteaptă învierea morților: și viața veciniciei ce va veni: așa să fie: amin.