Povestea lui Qarun cu Musa

Qarun, vărul lui Musa după spusa majorității oamenilor de știință, s-a ridicat împotriva poporului său cu comori ale căror chei apăsau pe cărăușii unei cete de bărbați puternici și erau cărate pe șaizeci de catâri. Sfătuit să nu se bucure și să caute Lumea de Apoi, el a pretins că are o știință în el și a ieșit în mare paradă, cu veșminte, care și slujitori. După o provocare de invocare împotriva lui Musa, pământul l-a înghițit pe el, pe locuința și pe averea lui până la al șaptelea pământ; cei care au pizmuit locul lui au recunoscut că, fără harul lui Allah, ar fi pierit ca el.

« Cu adevărat, Qarun a fost din poporul lui Moise, însă el s-a răzvrătit împotriva lor. Și i-am dat Noi atâtea comori, încât numai cheile lui apăsau greu asupra unei cete de [bărbați] vânjoși. Și când i-a spus lui poporul său: „Nu te semeți, fiindcă Allah nu-i iubește pe cei care se semețesc, Ci caută cu ceea ce ți-a dăruit Allah Casa cea veșnică! Și nu uita partea ta din această viață! Și fă bine, așa după cum și Allah ți-a făcut ție bine! Și nu umbla după stricăciune pe pământ, fiindcă Allah nu-i iubește pe cei care fac stricăciune",

El a spus: „Mie mi s-a dat ceea ce am numai datorită științei mele!” Oare el nu știa că Allah a nimicit înainte de el dintre popoare bărbați mai puternici decât el și care adunaseră mai multe bunuri? Iar nelegiuiții nu sunt întrebați pentru păcatele lor! Și a ieșit el dinaintea poporului său cu toată podoaba sa. Cei care voiau viața lumească au spus atunci: „O, de-am avea și noi asemenea cu ceea ce i s-a dat lui Qarun! El este [un om] cu mare noroc.”

Însă cei cărora le-a fost dăruită știința au spus: „Vai vouă! Răsplata lui Allah este mai bună pentru cei care cred și săvârșesc fapte bune!” Însă ea [răsplata] nu va fi primită decât de către cei statornici. Noi am făcut ca pământul să-l înghită pe el și casa lui și nu a avut el nicio ceată care să-l sprijine împotriva lui Allah și nu a fost el dintre cei în stare să se ajute pe ei înșiși.

Și cei care doriseră ieri să fie în locul lui au spus în dimineața următoare: „Vai! Într-adevăr Allah mărește câștigul aceluia care Voiește El dintre robii Săi sau îl micșorează. Dacă Allah nu ar fi fost Milostiv cu noi, ar fi [lăsat pământul] să ne înghită și pe noi. Vai! Într-adevăr necredincioșii nu izbândesc!” Această Casă de Veci [Paradisul] o facem Noi pentru aceia care nu voiesc fală pe Pământ, nici stricăciune. Iar sfârșitul [bun] este al acelora care au frică. » Sura 28, 76-83

Al-Minhale ibn 'Amr ne-a raportat: de la Sa'id ibn Jubayr: de la Ibn 'Abbas: Qarun a fost vărul lui Musa. Și tot așa au spus Ibrahim an-Nakha'i, 'Abdullah ibn al-Harith ibn Nawfal, Samak ibn Harb, Qatada, Malik ibn Dinar și Ibn Jurayj: el este Qarun ibn Yashhar ibn Qahith, iar Musa este ibn 'Imran ibn Qahith. Acesta este părerea majorității oamenilor de știință: că el a fost vărul lui Musa, iar părerea lui Ibn Ishaq că ar fi fost unchiul lui Musa a fost respinsă; el era numit an-Nawwar, pentru frumusețea vocii lui în Tora, însă dușmanul lui Allah nu a făcut decât să se prefac, după cum s-a prefăcut as-Samiri, iar tăgăduirea l-a nimicit pentru multimea averii lui: adăuga la veșmintele lui un cot de lungime, din trufie față de poporul lui. Și Allah, Preaînaltul, a amintit multimea comorilor lui, până încât cheile lor apăsau pe cărăușii unei cete de bărbați foarte puternici: erau din piele și erau cărate pe șaizeci de catâri, iar Allah știe mai bine.

«Nu te bucura, căci Allah nu iubește pe cei care se bucură»: adică nu te bucura de ceea ce ți-a fost dat și nu te umfla în pene față de alții; aspirația ta să fie îndreptată spre dobândirea răsplății lui Allah în Lumea de Apoi, ea este mai bună și mai durabilă; și, odată cu aceasta, «și nu uita partea ta din lume», adică ia din ea, cu averea ta, ceea ce ți-a îngăduit Allah și bucură-te pentru tine de plăcerile îngăduite și bune; «și fii bun cum a fost Allah bun față de tine», adică fii bun față de creatura lui Allah, cum Allah, Creatorul și Ziditorul lor, a fost bun față de tine; «și nu căuta stricăciunea pe pământ», adică nu le face rău și nu-i strici, altfel te lovește opusul a ceea ce ți s-a poruncit față de ei, iar El te pedepsește și îți ia la înapoi ceea ce ți-a dat: «Allah nu iubește pe cei care fac stricăciune.»

Răspunsul lui către poporul lui la acest sfat drept și elocvent a fost deci: nu am nevoie să folosesc ceea ce ați amintit, nici să mă îndrept spre ceea ce ați arătat; nu mi-a dat Allah aceasta decât pentru știința Lui că o merit, și că sunt vrednic de ea, și că, dacă nu aș fi iubit de El și încărcat de binefaceri lângă El, nu mi-ar fi dat El ceea ce mi-a dat. «Oare nu a știut că Allah a nimicit înaintea lui neamuri care erau mai puternice ca el în putere și mai multe în acumulări, iar nelegiuitorii nu vor fi întrebați despre păcatele lor?» adică Noi am nimicit neamurile trecute pentru păcatele lor și pentru greșelile lor, neamuri care erau mai puternice ca Qarun în putere și mai bogate în averi și în copii; și dacă vorba lui ar fi dreaptă, nu am pedepsi pe nimeni mai bogat ca el, iar averea lui nu ar fi o dovadă a iubirii Noastre pentru el și a îngrijirii Noastre pentru el: «și nu averile voastre și nici copiii voștri sunt cele care vă apropie de Noi cu o apropiere, ci doar cel care crede și lucrează bine.

» «Oare socotesc ei că ceea ce cu care Noi îi înmulțim în averi și în copii, Noi ne grabim spre ei în bine? Ba nu, dar ei nu simt.» «Mi s-a dat aceasta pentru o știință ce o am în mine.»

Iar cât despre cel care pretinde că intenția prin aceasta este că el cunoștea lucrarea alchimiei, sau că memora Numele suprem și îl întrebuința în adunarea averilor, aceasta nu este dreaptă: alchimia este o iluzie și o vopsitorie care nu transformă realitățile și nu seamănă cu lucrarea Creatorului, iar prin Numele suprem nu se înalță invocația făcută de un necredincios către el, iar Qarun era necredincios în ascuns și fatărnic față în aparent; răspunsul lui către ei prin aceasta nu este drept după această apreciere, și nu rămâne între cele două vorbe nici o legătură, și noi am lămurit aceasta în cartea noastră, iar la Allah este lauda.

«Și a ieșit deci spre poporul lui în podoaba lui»: au amintit mulți exegeți că a ieșit în mare paradă, cu veșminte, cu care și cu slujitori și cu suita lui. Când au văzut cei care preamăresc strălucirea vieții acestei lumi, au pizmuit să fie ca el și au poftit la el pentru ceea ce purta și pentru ceea ce avea. Când au auzit vorba lor cărturarii cu înțelegere dreaptă și ascetii pătrunzători: «Vai vouă! Răsplata lui Allah este mai bună pentru cine crede și lucrează bine», adică răsplata lui Allah în Lumea de Apoi este mai bună, mai durabilă, mai nobilă și mai înaltă; «și nu o dobândesc decât cei răbdători», adică nu aruncă acest sfat și această vorbă și această aspirație înaltă spre Lumea de Apoi, ca privire a strălucirii acestei lumi de jos, decât acela a cărui inimă Allah a călăuzit-o și a cărui piept a întărit-o, și a cărui suflet l-a sprijinit și a cărui dorință a împlinit-o; Allah iubește privirea pătrunzătoare la sosirea îndoielilor și sufletul deplin la sosirea patimilor.

«Și Noi am făcut deci să se afunde cu el și cu locuința lui pământul, și n-a avut el atunci nici o ceată care să-l ajute în loc de Allah, și nu a fost dintre cei ajutați.»

Când Preaînaltul a amintit ieșirea lui în podoaba lui, și alaiul lui în ea, și trufia lui față de poporul lui prin ea: «Și Noi am făcut deci să se afunde cu el și cu locuința lui pământul.»

Cum a raportat al-Bukhari din hadithul lui az-Zuhri: de la Salim: de la tatăl lui: de la Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah asupra lui): un om își târâia izbarul; când s-a făcut să se afunde cu el, s-a afundat în pământ până în Ziua Învierii. Apoi l-a raportat al-Bukhari din hadithul lui Jarir ibn Zayd: de la Salim: de la Abu Hurayra: de la Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah asupra lui): de asemenea.

Și s-a amintit de la Ibn 'Abbas și de la as-Suddi că Qarun i-a dat unei femei curve bani, cu condiția să-i spună lui Musa (pace asupra lui): tu mi-ai făcut cutare și cutare lucru. Ea i-a spus deci aceasta, iar el a fost lovit de tristețe și s-a rugat două rakah: cine ți-a arătat aceasta și ce te-a împins la ea? Ea a amintit că Qarun este cel care a împins-o la ea, și el a cerut iertare lui Allah și s-a căit către El; la aceasta Musa a căzut pentru Allah în prosternare și a invocat Allah împotriva lui Qarun: cu adevărat am poruncit pământului să te asculte. Musa a poruncit deci pământului să-l înghită, pe el și pe locuința lui, și așa s-a întâmplat, iar Allah știe mai bine. Qarun, când a ieșit spre poporul lui în podoaba lui, a trecut cu alaiul lui, cu catârii lui și cu veșmintele lui pe lângă locul de ședere al lui Musa (pace asupra lui), și le amintea poporului lui zilele lui Allah. Când au văzut oamenii, s-au întors spre el fețele multora dintre ei, privind către el. Musa l-a chemat deci: ce te-a împins la aceasta?

A zis: o, Musa, dacă tu ești întâietat față de mine prin profeție, eu am fost întâietat față de tine prin avere; și dacă vrei, tu vei ieși și vei invoca împotriva mea, iar eu voi invoca împotriva ta. A ieșit, și a ieșit Qarun cu poporul lui. Musa i-a spus: invoci tu, sau invoce eu? Eu invoce. Qarun a invocat deci și nu a fost primit în ceea ce a invocat. Musa: invoc eu?

Da: o, Allah, poruncește pământului să-mi asculte porunca astăzi. A zis: o, pământ, ia-i pe ei. El i-a luat până la picioarele lor, apoi a zis: ia-i pe ei, și i-a luat până la genunchii lor, apoi până la umerii lor: apropiază-te cu comorile lor și cu averile lor. Ea s-a apropiat cu ei până când au privit-o, apoi Musa a arătat cu mâna lui: plecați, o, fiii lui Lawi! Pământul s-a netezit cu ei și ei sunt afundați în fiecare zi câte o dată până în Ziua Învierii; ei au fost afundați până la al șaptelea pământ. Și au amintit mulți exegeți aici multe israeliyyat, de care ne-am abținut cu gând bun și le-am lăsat.

«Și n-a avut el atunci nici o ceată care să-l ajute în loc de Allah, și nu a fost dintre cei ajutați.» adică nu a avut nici un ajutător de la sine, nici de la alții; nu are atunci nici o putere și nici un ajutător. Și când l-a lovit ce l-a lovit din afundare, din pieirea averii, din ruinarea locuinței, din moartea sufletului și a familiei și din nenorocire, s-au căit cei care au poftit la ceea ce i-a fost dat lui și au mulțumit lui Allah Preaînaltul, Care își cârmuiește robii cum voiește El, din cârmuirea cea bună și păzită: «Dacă Allah nu ne-ar fi îndurărat cu harul Lui, Noi ne-ar fi făcut să ne afundăm, ca și cum nu reușesc necredincioșii.» Și «ca și cum» are sensul de «oare nu ai văzut că», și este o vorbă frumoasă din punctul de vedere al sensului, iar Allah știe mai bine.

Apoi a informat Preaînaltul: «Această Lume de Apoi», iar ea este Locuința de așezare și ea este Locuința în care este pizmuit cel căreia i se dă și este mângâiat cel care e lipsit de ea; ea nu este pregătită decât pentru «cei care nu vor trufie pe pământ și nici stricăciune»; trufia este îngâmfarea, mândria, aroganța și înfrumusețarea, iar stricăciunea este lucrarea neascultărilor îndelungate și transmise: a lua averile oamenilor, a strica viețile lor, a le face rău și a nu fi sincer cu ei; «iar sfârșitul este pentru cei temători.»

Iar istoria lui Qarun aceasta: «Și Noi am făcut deci să se afunde cu el și cu locuința lui pământul»: locuința este vădită în alcătuire, și ea poate fi după aceea în rătăcire, iar locuința înseamnă tabăra în care sunt ridicate corturile: o, locuință a lui 'Abbla, vorbește cu bagajul, și o, orbeața mea, în zori, locuință a lui 'Abbla, supune-te, iar Allah știe mai bine.

«Și Noi am trimis cu adevărat pe Musa cu semnele Noastre și cu o dovadă vădită: la Faraon și la Haman și la Qarun, și au zis ei: vrăjitor, mincinos.» Și a zis Preaînaltul într-o sourate, după amintirea lui 'Ad și a lui Thamud: «și la Qarun și la Faraon și la Haman: Musa a venit la ei cu dovezi vădite, și s-au umflat deci pe pământ, dar nu au fost cei înaintași; și Noi i-am prins pe fiecare după păcatul lui: dintre ei cel asupra căruia am trimis secetă cu pietre, dintre ei cel pe care l-a prins strigătul, dintre ei cei pe care Noi i-am făcut să se afunde pământul și dintre ei cei pe care Noi i-am înecat, iar Allah nu a fost să-i nedreptățească, ci ei singuri s-au nedreptățit.» (Sura 29, 39) Cel deci care a fost făcut să se afunde pământul este Qarun, după cum a precedat, iar cel care a fost înecat este Faraon și Haman și cele două cete ale lor; ei erau în rătăcire.

Abu 'Abd ar-Rahman ne-a raportat: Sa'id ne-a raportat: Ka'b ibn 'Alqama ne-a raportat: de la 'Isa ibn Hilal as-Sadafi: de la 'Abdullah ibn 'Amr: de la Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah asupra lui), că el a amintit într-o zi rugăciunea: cine o păzește, ea este pentru el lumină și dovadă și mântuire în Ziua Învierii, iar cine nu o păzește nu are lumină, nici dovadă, nici mântuire, și el va fi în Ziua Învierii cu Qarun și cu Faraon și cu Haman și cu Ubayy ibn Khalaf; doar Ahmad a raportat-o.