Yahya fiul lui Zakariya

Yahya fiul lui Zakariya (pace asupra lui) a primit cinci cuvinte de pus în lucrare și de poruncit copiilor lui Israel: să-L închine pe Allah fără să-I asocieze nimic, rugăciunea, postul, milostenia și multa pomenire a lui Allah. El le-a proclamat la Bayt al-Maqdis, ducând o viață ascetică solitară și plângând din frica de Allah. Ajuns la moarte la cererea unei femei căreia îi interzisese unui rege al Damasului să i se însoare, el a fost decapitat în rugăciune, în locul său de rugăciune. Relatarea aduce moartea lui Zakariya și diverge asupra locului în care Yahya a fost ucis: moscheea al-Aqsa sau Damas, unde sângele lui a fierbânt până la venirea lui Bukht Nassar.

Cele cinci cuvinte poruncite lui Yahya

« Allah i-a poruncit lui Yahya ibn Zakariya cinci cuvinte de pus în lucrare și de poruncit copiilor lui Israel să le pună în lucrare; el a întârziat aproape. Isa (pace asupra lui) i-a zis: ai primit porunca a cinci cuvinte de pus în lucrare și de poruncit copiilor lui Israel să le pună în lucrare; fie le transmiți tu, fie le transmit eu. El a zis: O, frate al meu, mă tem că, dacă mă întreci, să fiu pedepsit sau să fiu înghițit. Yahya i-a adunat deci pe copiii lui Israel la Bayt al-Maqdis până s-a umplut moscheea; s-a așezat pe înălțime, a lăudat pe Allah și L-a proslăvit, apoi a zis: Allah mi-a poruncit cinci cuvinte de pus în lucrare și vă poruncește să le puneți în lucrare: prima este să-L închinați pe Allah fără să-I asociați nimic; pilda ei este a aceluia care cumpără un rob cu banii lui curat, în argint sau în aur, apoi îl pune la lucru și îi face să-i verse plata altcuiva decât stăpânului său: care dintre voi ar iubi ca robul său să facă aceasta?

Allah v-a creat și v-a înzestrat pe voi: închinați-L deci și nu-I asociați nimic. Și vă poruncesc rugăciunea: Allah Își întoarce fața către robul Său câtă vreme el nu Se întoarce; când vă rugați, nu vă întoarceți deci. Și vă poruncesc postul: pilda ei este a unui om care poartă o sticluță de mosc în buzunarul său: toți simt mireasma lui; iar suflarea postitorului este mai dulce la Allah decât mireasma moscului. Și vă poruncesc milostenia: pilda ei este a unui om făcut prizonier de dușman: i se leagă mâna de gât și este adus ca să i se taie gâtul, și el zice: ați voi să vă răscumpăr viața mea?

El începe să și-o răscumpere de la ei, în puțin și în mult, până își eliberează viața. Și vă poruncesc multa pomenire a lui Allah: pilda ei este a unui om pe care dușmanul îl urmărește grabnic pe urmele lui, care ajunge la o fortăreață de neinvins și se adăpostește în ea; iar robul este cel mai adăpostit de diavol când se află în pomenirea lui Allah. » Și Trimisul lui Allah (pacea și binecuvântarea lui Allah asupra lui) a zis: « și vă poruncesc cinci lucruri pe care Allah mi le-a poruncit: comunitatea, ascultarea, supunerea, emigrarea și jihadul în calea lui Allah; cine iese din comunitate cu o palmă a desprins de gâtul său coarda islamului, afară dacă revine; și cine cheamă la chemarea Djahiliyya este printre ghemuiții Geenei. » Ei au zis: O, Trimisule al lui Allah, chiar dacă postește și se roagă?

El a zis: « chiar dacă postește, se roagă și pretinde că este musulman; numiți musulmanii cu numele cu care i-a numit Allah: musulmani, credincioși, robi ai lui Allah. »

Relatat de Ahmad, Abu Ya'la, Tirmidhi, Ibn Majah și al-Hakim

Așa au relatat Abu Ya'la, de la Hudba ibn Khalid, de la Aban ibn Yazid, de la Yahya ibn Abi Kathir; tot așa Tirmidhi, din hadithul lui Abu Dawoud at-Tayalisi și al lui Musa ibn Ismaïl, amândoi de la Aban ibn Yazid al-Attar; tot așa Ibn Majah, de la Hisham ibn Ammar, de la Muhammad ibn Shu'ayb ibn Sabur, de la Muawiya ibn Salam, de la fratele său Zayd ibn Salam, de la Abu Salam, de la al-Harith al-Ash'ari; tot așa al-Hakim, pe calea lui Marwan ibn Mohamed at-Tatari, de la Muawiya ibn Salam, de la fratele său; apoi el a zis: doar Marwan at-Tatari l-a relatat de la Muawiya ibn Salam. Zic: nu este așa cum a zis el. Și Tabarani l-a relatat, de la Muhammad ibn Abda, de la Abu Tawba ar-Rabi' ibn Nafi', de la Muawiya ibn Salam, de la Abu Salam, de la al-Harith al-Ash'ari, pomenind termeni asemănători; pomenirea lui Zayd ibn Salam cade în această transmitere.

Apoi hafizul Ibn Asakir a relatat, pe calea lui Abdallah ibn Abi Ja'far ar-Razi, de la tatăl său, de la ar-Rabi' ibn Anas, care a zis: ni s-a pomenit, din partea însoțitorilor Trimisului lui Allah (pacea și binecuvântarea lui Allah asupra lui), ceea ce ei au auzit de la savanții copiilor lui Israel: Yahya ibn Zakariya a fost trimis cu cinci cuvinte. Și el a pomenit termeni asemănători cu cei de mai sus.

Ascetismul și închinarea lui Yahya

Ei au pomenit că Yahya (pace asupra lui) era de multe ori singuratic, departe de oameni: el nu se dădea decât pustiurilor, mânca frunzele copacilor, bea apa râurilor, se hrănea cu lăcuste în unele timpuri și zicea: cine este mai bogat decât mine, O, Yahya. Ibn Asakir a relatat că părinții săi au ieșit să-l caute și l-au găsit lângă lacul Iordanului; când s-au întâlnit cu el, el i-a făcut să plângă plângeri intense, prin ceea ce era în el din închinare și frică de Allah. Ibn Wahb a zis, de la Malik, de la Humayd ibn Qays, de la Mujahid: hrana lui Yahya ibn Zakariya era verdețurile, și el plângea din frica de Allah, până într-atât că, dacă ar fi fost gudron pe ochii lui, el l-ar fi ars. Muhammad ibn Yahya adh-Dhuhli a zis: Abu Salih ne-a relatat, al-Layth ne-a relatat, Uqayl mi-a relatat, de la Ibn Shihab, care a zis: m-am așezat într-o zi lângă Abu Idris al-Khawlani, pe când el povestea, și el a zis: să nu vă dau de veste despre omul care a avut hrana cea mai fină?

Când el a văzut că oamenii se uitau la el, el a zis: Yahya ibn Zakariya a avut hrana cea mai fină; el nu mânca decât împreună cu fiarele sălbatice, din silă de a se amesteca cu oamenii în subzistențele lor. Ibn al-Mubarak a zis, de la Wuhayb ibn al-Ward, care a zis: Zakariya și-a pierdut fiul Yahya trei zile, a ieșit să-l caute în stepă, și iată-l că își săpase un mormânt și stătea în el în picioare, plângând asupra lui însuși. El a zis: O, fiul meu, te caut de trei zile, și tu ești într-un mormânt pe care l-ai săpat, în picioare, plângând în el? El a zis: O, tatăl meu, nu tu mi-ai zis că între Rai și Foc se află o stepă pe care o trec doar lacrimile plângătorilor?

El i-a zis: plânge deci, O, fiul meu. Și au plâns amândoi. Wahb ibn Munabbih și Mujahid au relatat termeni asemănători. Ibn Asakir l-a relatat de la el: oamenii Raiului nu dorm, pentru dulceața a ceea ce simt din fericire; tot astfel trebuie să fie adevărații: să nu doarmă, din cauza a ceea ce inimile lor cuprind de fericire în dragostea de Allah.

Apoi el a zis: ce departe între cele două fericiri, și ce departe între ele două. Ei au pomenit că el plângea mult, până încât plânsul a lăsat urme pe obrajii lui, din mulțimea lacrimilor lui.

Uciderea lui Yahya și a lui Zakariya

Expunerea pricinilor uciderii lui Yahya (pace asupra lui). Ei au pomenit despre el pricini multe; cea mai vestită este că unul dintre regii acelui timp, la Damas, voia să se însoare cu una dintre mahram-urile lui, sau cu o femeie a cărei însoare nu îi era licită; Yahya (pace asupra lui) l-a împiedicat de aceasta, iar ea i-a păstrat lui răzbunare. Când ea a câștigat trecerea regelui, ea i-a cerut în dar sângele lui Yahya, și el i l-a îngăduit. Ea a trimis pe cel care l-a ucis, și el a venit cu capul și cu sângele lui într-un lighean până la ea; se zice că ea a murit în chiar clipa aceea. S-a zis: mai degrabă, femeia acestui rege îl iubea și i-a scris, dar el a refuzat; când ea a deznădăjudit de el, ea a fost dibace să ceară regelui să i-l dea; regele a refuzat, apoi i-a răspuns; ea a trimis pe cel care l-a ucis și a făcut să-i vină capul și sângele lui într-un lighean.

Sensul său a venit într-un hadith relatat de Ishaq ibn Bishr în Cartea sa al-Mubtada, unde el a zis: Ya'qub al-Kufi ne-a informat, de la Amr ibn Maymun, de la tatăl său, de la Ibn Abbas: Trimisul lui Allah (pacea și binecuvântarea lui Allah asupra lui), în noaptea Ascensiunii, l-a văzut pe Zakariya în cer, l-a salutat și i-a zis: O, Abu Yahya, dă-mi de veste despre moartea ta: cum a fost ea, și de ce te-au ucis copiii lui Israel? El a zis: O, Mohamed, îți dau de veste că Yahya era cel mai bun al timpului său, cel mai frumos dintre ei, cel mai luminat la față, și că el era cum a zis Allah Cel Prea Înalt: un stăpân și un cast; el nu avea nevoie de femei. Femeia regelui copiilor lui Israel l-a poftit; ea era o prostituată; ea i-a trimis o veste, dar Allah l-a ocrotit, și Yahya s-a ținut și a refuzat. Ea a hotărât uciderea lui Yahya.

Ei aveau o sărbătoare la care se adunau în fiecare an, iar obiceiul regelui era să făgăduiască fără să greșească și fără să mintă. Regele a ieșit la sărbătoare, iar soția lui s-a ridicat să-și ia rămas bun de la el, ceea ce nu făcuse niciodată înainte și de care el se simțea flatat. Când ea și-a luat rămas bun de la el, regele a zis: cere-mi; tot ce îmi vei cere, eu ți-l voi îngădui. Ea a zis: vreau sângele lui Yahya ibn Zakariya.

El i-a zis: cere-mi altceva. Ea a zis: aceasta este. El a zis: a ta să fie. Ea a trimis gărzile ei spre Yahya, care era în locul său de rugăciune, în rugăciune, eu rugându-mă lângă el.

El a fost jertfit într-un lighean, iar capul și sângele lui au fost aduse până la ea. Trimisul lui Allah (pacea și binecuvântarea lui Allah asupra lui) a zis: până unde a ajuns stăruința ta? El a zis: niciodată nu m-am destrămat în rugăciunea mea. Când capul lui a fost adus până la ea și așezat înaintea ei, și când au trecut noaptea, Allah a înghițit pe rege, pe oamenii casei lui și pe oastea lui.

Dimineața, copiii lui Israel au zis: dumnezeul lui Zakariya s-a mâniat pentru Zakariya; haideți, să ne mâniăm pentru regele nostru și să-l ucidem pe Zakariya. Ei au ieșit să mă caute ca să mă omoare; Avertisitorul a venit la mine, am fugit de ei, iar Iblis mergea înaintea lor, arătându-mă lor. Când m-am temut că nu le voi putea scăpa, un copac s-a arătat mie și m-a chemat: spre mine, spre mine; el s-a crăpat pentru mine și am intrat în el. Iblis a venit până să ia poala hainei mele, iar copacul s-a închis, poala hainei mele rămânând afară din copac.

Copiii lui Israel au venit, iar Iblis a zis: nu l-ați văzut intrând în acest copac? Iată poala hainei lui: el a intrat în el prin vrăjeala lui. Ei au zis: să ardem acest copac. Iblis a zis: ferăstrău-l cu un ferăstrău.

Am fost deci tăiat cu copacul de ferăstrău. Profetul (pacea și binecuvântarea lui Allah asupra lui) i-a zis: ai simțit contact sau durere? El a zis: nu; doar copacul a simțit; Allah îmi pusese spiritul în el. Aceasta este un context ciudat, un hadith uimitor, iar atribuirea lui Profetului este blamabilă, și el cuprinde ceea ce este blamabil în orice privință.

Noi nu am văzut, în niciunul dintre hadithurile Ascensiunii, pomenire a lui Zakariya (pace asupra lui) exceptând acest hadith. Ceea ce este păstrat, în unele dintre formulările Sahiului, din hadithul Ascensiunii, este: « am trecut pe lângă cei doi fii ai mătușii: Yahya și Isa », care sunt vărui pe linie maternă potrivit majorității, cum arată hadithul: mama lui Yahya, Ashiya' bint Imran, este sora lui Maryam bint Imran. S-a zis: mai degrabă Ashiya', soția lui Zakariya și mama lui Yahya, este sora lui Hanna, soția lui Imran și mama lui Maryam, ceea ce ar face din Yahya vărul pe linie maternă al lui Maryam. Și Allah știe mai bine.

Locul morții lui Yahya ibn Zakariya

Apoi s-a divergențat asupra locului uciderii lui Yahya ibn Zakariya: a fost oare în moscheea al-Aqsa, sau în altă parte? Două păreri. Ath-Thawri a zis, de la al-A'mash, de la Shimr ibn Atiyya: a fost ucis pe stânca Bayt al-Maqdis un număr de șaptezeci de profeți, printre care Yahya ibn Zakariya (pace asupra lui). Abu Ubayd al-Qasim ibn Sallam a zis: Abdallah ibn Salih ne-a relatat, de la al-Layth, de la Yahya ibn Sa'id, de la Sa'id ibn al-Musayyib, care a zis: Bukht Nassar a ajuns la Damas și a găsit sângele lui Yahya ibn Zakariya în fierbere; s-a informat, i s-a dat de veste, și el a ucis pe acest sânge șaptezeci de mii de oameni; atunci el a tăcut. Aceasta este un lanț autentic până la Sa'id ibn al-Musayyib, și aceasta lasă să se înțeleagă că el a fost ucis la Damas, și că întâmplarea lui Bukht Nassar a fost după Mesia, cum au zis Ata' și al-Hasan al-Basri. Și Allah știe mai bine.

Hafizul Ibn Asakir a relatat, pe calea lui al-Walid ibn Mouslim, de la Zayd ibn Waqid, care a zis: am văzut capul lui Yahya ibn Zakariya când ei au voit să construiască moscheea Damasului; el a fost scos de sub unul dintre stâlpii părții qibla, cel care se învecinează cu mihrab, dinspre răsărit; iar pielea lui și părul lui erau în starea lor, neschimbate. Într-o relatare: ca și cum ar fi fost ucis în chiar ora aceea. S-a pomenit, despre construcția moscheii Damasului, că el a fost așezat sub coloana cunoscută drept coloana Sakasika. Și Allah știe mai bine.

Hafizul Ibn Asakir a relatat, în Cartea sa de culegere a meritelor al-Aqsa, pe calea lui Abbas ibn Subh, de la Marwan, de la Sa'id ibn Abd al-Aziz, de la Qusaym, eliberatul lui Muawiya, care a zis: regele acestei cetăți, adică Damas, era Hadad ibn Hadad, care își însorise fiul cu vărusa sa Arila, regina Saydei. Zic: printre suveranii lui era piața regilor la Damas, vechea monetărie. El se jurase, în numele divorțului său triplu, să nu o mai ia înapoi, apoi el a voit să o ia înapoi; el s-a sfătuit cu Yahya ibn Zakariya, care a zis: ea nu îți redevine licită decât după ce se va însoări cu alt bărbat. Ea i-a păstrat lui răzbunare pentru aceasta și a cerut regelui capul lui Yahya ibn Zakariya, la îndemnul mamei ei.

El a refuzat, apoi i-a răspuns, și a trimis spre el, pe când el stătea în picioare rugându-se în moscheea Jayrun, pe cel care a venit cu capul lui într-un lighean; iar capul a început să zică: ea nu îi redevine licită, ea nu îi redevine licită decât după ce se va însoări cu alt bărbat. Femeia a luat ligheanul, l-a purtat pe capul ei spre mama ei, capul zicând aceasta iarăși; când el a fost așezat înaintea mamei ei, pământul a înghițit-o până la picioare, apoi până la gămălii; mama ei a început să țipe și slujnicele să strige și să se lovească pe fețe; apoi ea a fost înghițită până la umeri. Mama ei a poruncit călăului să-i taie gâtul, ca să se consoleze cu capul ei; el a făcut aceasta, iar pământul a respins trupul ei mort. Ei au căzut atunci în umilință și pieire, iar sângele lui Yahya nu a încetat să fiarbântă până când Bukht Nassar a venit și a ucis pe el șaptezeci și cinci de mii de oameni.

Sa'id ibn Abd al-Aziz a zis: acesta este sângele oricărui profet. El nu a încetat să fiarbântă până când Armiya (pace asupra lui) s-a ridicat lângă el și a zis: O, sânge, tu ai distrus copiii lui Israel; taci, cu îngăduința lui Allah. Atunci el a tăcut. Sabia a fost ridicată, iar cei dintre oamenii Damasului care au fugit s-au dus la Bayt al-Maqdis; el i-a urmărit acolo, a ucis o mulțime fără număr, a făcut prizonieri, apoi s-a întors.