Acasă > Refutări și răspunsuri la acuzațiile contra islamului > Interzice islamul orice plăcere?
Vinul, jocul de noroc, desfrânul sunt interzise, dar mâncarea, intimitatea conjugală, avuția și frumusețea sunt îngăduite și binecuvântate: tabloul adevărat al plăcerilor în islam.
Nu. Islamul interzice câteva plăceri precise (vinul, jocul de noroc, curvia, camata) pentru ceea ce distrug, și declară îngăduite prin defect toate celelalte: mâncarea bună, intimitatea conjugală răsplătită, avuția, podoaba, călătoria, râsul Profetului (pace și binecuvântare să fie asupra lui). Regula fiqhului fixează cadrul: lucrul este permis până la dovada interzicerii, iar interdicția are întotdeauna un motiv de ocrotire enunțat sau discernabil.
Cuprins:
Actualizat la 18 octombrie 2026 la 20h58
📖 3 min de cititFiqhul musulman începe printr-o regulă pe care acuzația o ignoră: lucrul este permis până când un text îl interzice. Interdicțiile alimentare stau în câteva rânduri (porcul, carnea moartă, sângele, animalul jertfit altcuiva decât lui Allah: Coran 5:3), interdicțiile de conduită sunt numite una câte una cu motivul lor.
Tot restul: mâncarea popoarelor Cărții, fructele, parfumurile, veșmintele frumoase, mobilierul, sportul, marea, muzica potrivit divergenței savante cunoscute, este domeniul imens al îngăduinței. O Carte care începe rubrica cu "Mâncați din ceea ce Allah v-a dăruit, ca fiind îngăduit și bun" (Coran 5:88) nu are psihologia unui text care ar interzice totul la modul universal.
Lista interdicțiilor majore este scurtă și fiecare item ocrotește o facultate: vinul și drogurile ocrotesc rațiunea, jocul de noroc ocrotește avuția familiilor, curvia ocrotește rudenia și inima, camata ocrotește pe cel slab în fața capitalului, minciuna ocrotește societatea.
Coranul numește vinul și jocul de noroc "murdării din lucrătura lui Șeitan" (Coran 5:90) înainte de a interzice calea: interdicția este motivată, expusă, argumentată. Iar aceeași Carte precizează cazurile de necesitate (nevoia silitoare face îngăduit ceea ce salvează): interdicția islamică are supape, ea nu este nici oarbă, nici absolută.
Tabloul pozitiv este imens: mâncarea bună, podoaba pe care Coranul o dăruiește robilor Săi: "Cine a oprit podoaba [de la] Allah, pe care El a făcut-o pentru robii Săi și bunătățile [permise] necesare pentru viețuire?" (Coran 7:32), intimitatea conjugală zugrăvită ca un act răsplătit (raportat de Muslim: în actul intim al fiecăruia dintre voi, este o milostenie), avuția îngăduită lăudată când este cinstită și redistribuită, călătoria, vânătoarea, concurența sportivă (Profetul (pace asupra lui) îndemna la înot, la tir și la echitație), râsul și gluma adevărată.
Viața evlavioasă a islamului este o viață plină, încadrată, nu amputată.
Polemiștii citează interdicția vinului ca dovadă a unei religii ostile plăcerii. Bilanțul invers este public: Organizația Mondială a Sănătății clasifică alcoolul printre primele cauze evitabile de mortalitate, de violențe familiale și de accidente.
Islamul l-a interzis pe etape, cu 14 secole înaintea politicilor de sănătate publică, iar bilanțul lui social în societățile care îl respectă este observabil. A interzice ceea ce ucide judecata nu este a distruge plăcerea: este a o ocroti de propria distrugere. Pagina Islamul este o religie violentă? aplică aceeași metodă de bilanț real unei alte acuzații.
Ce refuză islamul este plăcerea care îl distruge pe om sau pe celălalt: dependența, exploatarea, umilirea, carnea vândută. Granița nu este a religiei contra omenești, ea este interiorul însuși al omenescului: orice civilizație își încadrează plăcerile, islamul o face cu motive enunțate și cu un paradis făgăduit celor îndurați.
Credinciosul nu este un ascet condamnat: el este un om liber care știe unde se oprește binele. Pagina ce trebuie să faci imediat după rostirea șahadei descrie viața reală a noului musulman, plăcerile cuprinse.
Coranul îl numește o întinare a demonului printre altele și interzice calea care duce la el (Coran 5:90): bilanțul social al alcoolului (violențe, accidente, dependențe, familii distruse) este public. Interdicția ocrotește rațiunea, singura facultate care îl angajează pe om înaintea lui Allah.
Profetul (pace asupra lui) râdea, făcea glume, iubea mierea, veșmintele plăcute și goanța cu soția lui. Islamul cunoaște bucuria, sărbătoarea (cele 2 Aide), căsătoria, darurile: tristețea lui este rezervată păcatului, nu vieții. Pagina vreau să devin musulman acum arată cotidianul real al unui convertit.
Ele sunt în realitate puține și fiecare își poartă logica: porcul și carnea moartă pentru sănătate, aurul și mătasea pentru bărbați ca preîmpiedicare a etalării, ținuta pentru demnitate. Coranul rezumă spiritul: "Allah vă dorește uşurarea, nu împovărarea" (Coran 2:185).