Acasă > Refutări și răspunsuri la acuzațiile contra islamului > Copiază Coranul știința greacă?
Momentul imposibil (Galen tradus după revelație), divergențele de conținut (cele două ape împotriva sângelui menstruației) și analfabetismul Profetului.
Nu: acuzația se izbește de timp și de conținut.
Galen și medicii greci erau traduși în arabă abia după secole de la revelație (în epoca Casei Înțelepciunii), iar nicio literatură medicală arabă scrisă nu exista în Mecca secolului al VII-lea. Iar conținutul diverge: acolo unde medicina greacă învăța că embrionul se formează din sămânța bărbătească coagulată în sângele menstruației, Coranul descrie crearea omului dintr-un amestec: "Cu adevărat, Noi l-am creat pe om dintr-o picătură de amestecuri" (Coran 76:2), o contribuție feminină pe care știința greacă o tăgăduia.
Cuprins:
Actualizat la 18 octombrie 2026 la 20h58
📖 2 min de cititFaptul istoric este simplu și datat: operele lui Galen și ale medicinei grecești au fost traduse în arabă abia în secolul al IX-lea, în mișcarea savantă din Bagdad, adică cu aproape două secole după revelație. Înainte de aceasta, nu există nicio traducere arabă, iar Mecca secolului al VII-lea nu numără nici bibliotecă, nici școală de medicină, nici literatură științifică scrisă: este golul documentar deplin. Împrumutul presupune un canal, iar canalul nu există nici la locul potrivit, nici la momentul potrivit.
Acolo unde fiziologia greacă învăța că embrionul se formează din singura sămânță bărbătească coagulată în sângele feminin, Coranul descrie crearea omului dintr-o apă provenită din două contribuții: "El este Cel care i-a creat pe oameni din apă și i-a legat prin obârșie și prin căsătorie." (Coran 25:54), iar versetul 76:2 descrie "o picătură de amestecuri", amestecul celor două substanțe potrivit exegesei clasice.
Contribuția genetică a femeii, pe care Galen o tăgăduia, este pusă de text: pe punctul precis unde acuzația caută o copie, Coranul corectează sursa presupusă. Pagina A fost Coranul copiat după Biblie? demontează aceeași acuzație pentru relatări, cu același rezultat.
Trimisul textului nici nu citea, nici nu scria: "Și tu [o, Mohammed,] nu ai citit mai înainte de ea [de Coran] nicio altă scriptură și nici nu ai scris-o cu dreapta ta [fiindcă era neștiutor de carte]" (Coran 29:48), atestat de întreaga Sira. Un negustor meccan fără școală nu avea acces nici la manuscrisele grecești (netraduse), nici la papirusurile medicale (inexistente în Arabia).
Iar limba Cărții nu este aceea a unui rezumat după Galen: vocabularul embrionologic coranic (nutf, alaqa, mudgha) este arab, concret, fără calc din greacă. Pagina Islamul este împotriva științei? arată ce a produs ulterior civilizația: arabii au tradus pe Galen două secole mai târziu, din poftă de știință, și l-au depășit.
Asemănările de temă (omul se dezvoltă prin etape) există, iar conținuturile diverg: vocabularul coranic (nutf, alaqa, mudgha) nu are un echivalent exact în textele grecești, iar descrierea contribuției celor doi părinți contrazice teoria greacă a sângelui menstrual singur. Pe punctele comparabile, Coranul este mai sobru decât Galen: el descrie etape vizibile fără să detalieze niciodată o fiziologie speculativă.
Nu a ajuns acolo: Galen a fost tradus în arabă abia în secolul al IX-lea, în mișcarea Casei Înțelepciunii din Bagdad, adică la două secole după revelație. Mecca secolului al VII-lea nu avea nici școală medicală, nici bibliotecă, nici literatură științifică scrisă: pagina A fost Coranul copiat după Biblie? tratează același argument pentru relatări.
Nu: el se prezintă ca o amintire morală care invită să observi creația (pagina Islamul este împotriva științei? detaliază), iar versetele lui puține de ordin natural vorbesc limbajul uman al vizibilului. Nici tratat grecesc, nici manual modern: metoda de lectură sobră valorează pentru cele două acuzații simetrice (copie grecească, miracol științific).