Acasă > Refutări și răspunsuri la acuzațiile contra islamului > Mărturia a două femei valorează cât cea a unui bărbat?
Versetul 2:282 cere două femei în locul unui bărbat într-un caz precis: datoria scrisă. Regula, rațiunea ei de a fi, cazurile în care mărturia unei femei este de ajuns de una singură, și răspunsul la acuzație.
Versetul 2:282 cere două femei în locul unui bărbat într-un singur caz precis: mărturia asupra unei datorii scrise între două persoane, pentru ca una dintre ele să-i amintească celeilalte dacă uită. Nu este o regulă generală pentru toate mărturiile: o femeie singură poate transmite un hadith (savanții îl acceptă), poate mărturisi în alte domenii, iar mărturia ei valorează cât cea a unui bărbat în anumite cazuri potrivit școlilor.
Actualizat la 18 octombrie 2026 la 20h58
📖 2 min de cititVersetul tratează un caz unic: redactarea unei datorii între două persoane. El cere ca un scrib să scrie, ca datornicul să dicteze, ca doi martori bărbați să fie de față, și adaugă: "Şi luaţi drept martori doi dintre bărbaţii voştri, iar dacă nu sunt doi bărbaţi, [luaţi] un bărbat şi două femei, dintre aceia pe care îi acceptaţi ca martori, astfel încât, dacă va greşi una dintre ele, să-şi amintească una celeilalte!" (Coran 2:282).
Rațiunea dată de însuși verset este memoria, nu inteligența nici fiabilitatea: legea anticipa riscul uitării într-un domeniu (cifrele unei datorii) în care experiența epocii arăta că femeile erau mai puțin expuse tranzacțiilor financiare. Este o regulă contextuală, nu o declarație generală asupra valorii mărturiei femeii.
Dreptul musulman acceptă mărturia unei singure femei în numeroase domenii: caracteristicile nou-născutului (unde o moașă este de ajuns), defectele unui bun (unde o expertă este de ajuns), chestiunile intime legate de corpul femeii (unde savanții cer chiar mărturia femeilor).
Iar pentru transmiterea hadithului, femeia este acceptată ca naratoare cu drepturi depline: știința hadithului nu face nicio diferență între bărbat și femeie asupra fiabilității transmiterii: de aceea Aisha, Hafsa, Asma și sute de alte femei se numără printre cei mai mari naratori ai islamului. Pagina moștenirea femeilor tratează cealaltă acuzație simetrică asupra drepturilor patrimoniale.
Școlile diferă: hanafiții o autorizează pentru toate cazurile, celelalte o limitează la cazurile în care mărturia ei este acceptată. Femei au fost judecători în istoria musulmană și dezbaterea rămâne deschisă.
Nu: versetul își explică rațiunea printr-o eventuală distragere (Coran 2:282: "astfel încât, dacă va greşi una dintre ele, să-şi amintească una celeilalte"), nu printr-o incapacitate intelectuală. Iar Coranul face din femeie modelul celei mai bune memorii religioase: Aisha este prima sursă a dreptului musulman în hadith și în fiqh.